Escaladarea conflictului dintre SUA și Iran: Teheranul amenință Washingtonul că va cunoaște ”gustul amar al înfrângerii” după ce americanii au trimis în Golful Persic un convoi de 85 de nave, inclusiv un crucișător lansator de rachete și un submarin / Tensiuni între SUA și Uniunea Europeană

Teheranul a promis miercuri că SUA vor cunoaşte „gustul amar al înfrângerii” în războiul economic pe care îl duc împotriva naţiunii iraniene, într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări trec printr-o nouă escaladare a tensiunilor, informează joi AFP, citată de Agerpres.

„A început o perioadă de dificultăţi şi probleme create de războiul economic al Americii împotriva Iranului”, a declarat preşedintele iranian Hassan Rouhani, potrivit site-ului oficial al guvernului. „Acţiunile SUA sunt crime împotriva umanităţii, care complică viaţa populaţiei şi accesul ei la hrană şi medicamente. Acest război nu este dus împotriva guvernului Republicii Islamice Iran, ci împotriva naţiunii iraniene”, a subliniat preşedintele Rouhani.

Washingtonul, care duce o campanie de „presiune maximă” împotriva Iranului, a înăsprit şi mai mult sancţiunile sale economice şi şi-a întărit prezenţa militară în Orientul Mijlociu (OM), în faţa presupuselor ameninţări cu atacuri prezentate drept „iminente” împotriva intereselor sale în regiune şi atribuite Teheranului.

„Această perioadă a istoriei este cea mai fatidică pentru Revoluţia Islamică, pentru că duşmanul a pus în joc toate capacităţile sale împotriva noastră”, a estimat generalul de divizie Hossein Salami, şeful Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Iranului. „Cu ajutorul lui Allah, ei vor eşua”, a adăugat ofiţerul.

Relaţiile deja tensionate între Washington şi Teheran s-au deteriorat şi mai mult în ultima săptămână. La un an după retragerea unilaterală a SUA din acordul internaţional asupra programului nuclear iranian din 2015, Teheranul a anunţat la 8 mai că îşi suspendă unele dintre angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul acestui acord. În aceaşi zi Washingtonul şi-a înăsprit sancţiunile împotriva economiei iraniene, iar Pentagonul a anunţat apoi desfăşurarea în Orientul Mijlociu a unei nave de război şi a unei baterii de rachete Patriot, alături de un port-avion.

În faţa acestei escaladări, care îi îngrijorează atât pe europeni, cât şi pe ruşi, susţinători ai menţinerii acordului asupra programului nuclear iranian, Ghidul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, a afirmat marţi că „nu va fi un război” cu SUA.

Preşedintele Donald Trump s-a declarat miercuri „sigur că Iranul va dori în curând să discute cu Statele Unite”, în pofida escaladării tensiunii dintre cele două ţări, relatează AFP.

Totodată, preşedintele american a negat, pe Twitter, existenţa oricărei „dispute interne” în cadrul administraţiei cu privire la „politica sa de fermitate în Orientul Mijlociu”. „Sunt exprimate opinii diferite, iar eu iau decizia finală şi care contează, este un proces foarte simplu”, a asigurat liderul de la Casa Albă.

Donald Trump a făcut, în repetate rânduri, declaraţii despre regimul de la Teheran, pe care îl consideră principalul factor destabilizator din Orientul Mijlociu. Aceste declaraţii nu au avut însă urmări până în prezent.

Germania şi Olanda au anunţat miercuri că îşi suspendă operaţiunile de instruire militară din Irak, în contextul în care SUA au avertizat privind existenţa unor ameninţări sporite din partea unor forţe susţinute de Iran, pe fondul escaladării tensiunilor între Washington şi Teheran, relatează Reuters şi AFP.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a declarat că Berlinul nu are informaţii proprii privind atacuri iminente asupra intereselor occidentale din partea Iranului şi a precizat că programele de instruire s-ar putea relua în zilele următoare dacă situaţia o va permite.

O sursă guvernamentală olandeză a anunţat şi ea o suspendare a operaţiunilor de instruire militară, invocând o ameninţare de securitate neprecizată.

Germania are 160 de militari implicaţi în instruirea forţelor irakiene care luptă împotriva militanţilor grupării Statul Islamic (SI). Olanda are 169 de militari şi personal civil în Irak, inclusiv circa 50 de oameni la Erbil, unde ei se ocupă de instruirea trupelor kurde, alături de alţi militari străini.

Agenţia olandeză de ştiri ANP a relatat că forţele olandeze au primit dispoziţie să rămână în bază încă de duminică.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Departamentul de Stat american a dispus retragerea unora dintre angajaţii săi din ambasada de la Bagdad şi din consulatul de la Erbil.

Kremlinul s-a declarat îngrijorat miercuri de continuarea „escaladării tensiunilor” în jurul Iranului, în pofida asigurărilor date la Moscova de şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, conform cărora Washingtonul nu doreşte un război cu Teheranul, informează AFP.

„Deocamdată, constatăm că escaladarea tensiunilor pe acest subiect continuă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuzând SUA că „provoacă” Iranul.

Relaţiile deja tensionate dintre Washington şi Teheran s-au deteriorat şi mai mult în ultima săptămână: Iranul a suspendat unele dintre angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul acordului din 2015 privind programul său nuclear, la un an după retragerea SUA din acest acord, în timp ce Administraţia lui Donald Trump a înăsprit sancţiunile împotriva economiei iraniene.

Acuzând Iranul că pregăteşte „atacuri” împotriva intereselor americane în Orientul Mijlociu, Pentagonul a desfăşurat în regiune un portavion, o navă de război, bombardiere B-52 şi o baterie de rachete Patriot.

„În mod fundamental, nu dorim un război cu Iranul”, a afirmat Pompeo marţi seara, în timpul unei conferinţe de presă susţinută la Soci (sudul Rusiei), alături de omologul său rus Serghei Lavrov, înainte de a fi primit de preşedintele Vladimir Putin.

„Se poate cu greu vorbi despre vreo asigurare: există o situaţie evidentă care este o tendinţă spre continuarea escaladării”, a reacţionat Peskov. Acesta din urmă a adăugat că „observă cu regret deciziile luate de Iran”, dar „înţelege că Iranul a luat aceste decizii voluntare ca reacţie la presiune”. „Şi, în mod concret, acţiunile SUA sunt cele care provoacă Iranul”, a subliniat Peskov.

Statele Unite și Uniunea Europeană în confruntare

Tensiunea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite asupra dosarului Iranului și a Acordului Nuclear de care americanii s-au disociat continuă să crească, după ce a devenit clar că cele două blocuri nu se înțeleg, potrivit Jornal Economico.

De această dată, Spania a fost cea care deschis ostilitățile (sau care le-a închis, în funcție de punctele de vedere): ministrul apărării în funcţie din guvernul socialist, Margarita Robles, a ordonat retragerea temporară a fregatei spaniole „Méndez Núñez” (F-104), cu 215 de marinari la bord, din grupul de luptă condus de portavionul „USS Abraham Lincoln”.

Grupul a traversat deja strâmtoarea Bab el el Mandeb, care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și se pregătește să intre în strâmtoarea Ormuz, poarta maritimă de acces în Golful Persic, dar nu va mai avea nava spaniolă.

Potrivit presei spaniole, integrarea navei în grupul de luptă (în care nava spaniolă era singura navă non-americană) a fost planificată cu cel puțin un an în urmă pentru a îmbunătăți interoperabilitatea și pregătirea în comun. Ar trebui să dureze șase luni, între aprilie și octombrie, și să acosteze la San Diego (California), după ce a traversat Marea Mediterană, Marea Roșie, Oceanul Indian, Marea Chinei și Pacificul.

Evident, planurile nu cuprindeau o deplasare în Golful Persic, mai ales într-o situație în care ‘convoiul’ format din 85 de nave (între care un crucişător lansator de rachete, trei distrugătoare și un vas logistic, precum şi un submarin) a intrat în acea zonă ca o modalitate de a exercita presiuni asupra iranienilor pentru a reveni la masa negocierilor, pentru a accepta un nou acord mai pe măsura strategiei americane și israeliene pentru regiune.

În cursul unei recente vizite la baza aeriană Morón de la Frontera (Sevilla), în care operează forțele americane, Margarita Robles a evidenţia faptul că, în ceea ce privește criza iraniană, „angajamentul Spaniei este faţă de Uniunea Europeană și de organizațiile internaționale, și acolo vom adopta întotdeauna poziții comune”.

Ministrul a mai evidenţiat, citată de presă, că angajamentele Spaniei sunt, pe lângă cele pe care le are faţă de Uniune, faţă de NATO – iar deplasarea flotei americane în Golful Persic nu are nimic de-a face cu această organizație.

Spania a anunțat că nava „Méndez Núñez” va rămâne în zonă, dar fără a intra în Golf. Scopul este acela de a urmări din nou ‘convoiul’ american atunci când acesta se va întoarce pe ruta convenită anterior.

Marea Britanie îşi declară susţinerea pentru general-maiorul Chris Ghika care a contestat avertismentele SUA privind Iranul

Armata britanică şi-a declarat susţinerea pentru unul din ofiţerii ei de rang înalt, care a contestat avertismentele Pentagonului în privinţa unor presupuse ameninţări venite din partea Iranului, scrie The Times, citat de Rador.

General-maiorul Chris Ghika, comandantul suprem al forţelor britanice din misiunea coordonată de SUA împotriva ISIS, a spus ieri că „nu s-a înregistrat nicio ameninţare sporită din partea forţelor sprijinite de iranieni din Irak şi Siria”.

Remarcile sale sunt în contradicţie cu afirmaţiile Administraţiei SUA, că grupuri cu afiliaţie iraniană s-ar pregăti să atace ţinte occidentale din regiune, şi au determinat una din rarele mustrări publice din partea Pentagonului.

Ministerul britanic al Apărării a emis o declaraţie cu cuvinte atent alese dar a refuzat să preia naraţiunea oficială a Washingtonului, conform căreia în regiune ar putea fi iminente atacuri având legătură cu Teheranul.

Săptămâna trecută, administraţia Trump s-a grăbit să trimită active militare în regiune drept răspuns la ceea ce a spus că sunt „ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene. Media israeliană a relatat că avertismentele au fost transmise de agenţia de informaţii israeliană Mossad. Departamentul de Stat american a dat ordin personalului, cu excepţia celui pentru situaţii de urgenţă, să se retragă din Irak.

Într-un briefing ţinut marți, generalul Ghika, adjunct al comandantului pentru strategie şi informaţii în cadrul misiunii de combatere a ISIS, a sugerat că măsurile existente, de protecţie a forţelor SUA şi celor de coaliţie în faţa miliţiilor susţinute de Teheran din Irak şi Siria, sunt „deplin satisfăcătoare”.

Pentagonul a reacţionat prin emiterea unei respingeri scrise, demers rareori adoptat. Căpitanul Bill Urban, principalul purtător de cuvânt al Comandamentului central american, a spus că remarcile generalului Ghika „contravin ameninţărilor credibile identificate, disponibile pentru structurile de informaţii din SUA şi aliaţi, privind forţele sprijinite de iranieni în regiune”.

Căpitanul Urban a adăugat că Operation Inherent Resolve, misiunea americană împotriva ISIS, este „acum la un nivel înalt de alertă, în timp ce noi continuăm să monitorizăm îndeaproape ameninţări credibile şi posibil iminente la adresa forţelor SUA din Irak”.

Ministerul britanic al Apărării a recunoscut că în permanenţă au existat în regiune ameninţări la adresa forţelor americane şi de coaliţie, dinspre Iran, dar s-a abţinut să spună că ameninţarea este în creştere.

„General-maiorul Ghika vorbeşte în calitate de ofiţer de armată în coaliţia coordonată de SUA, focalizată asupra luptei împotriva DAESH, în Irak şi Siria”, se arată în declaraţia Ministerului Apărării. „Comentariile lui se bazează pe operaţiunile militare de zi cu zi şi întreaga sa atenţie este îndreptată asupra înfrângerii de durată a DAESH.

El a arătat limpede în briefingul de la Pentagon că ‘există o serie de ameninţări la adresa forţelor americane şi de coaliţie, în această parte a lumii. Mereu au existat, acesta este motivul pentru care noi avem un domeniu foarte robust de măsuri de protecţie a forţelor”.

(Declaraţia) adaugă: „Regatul Unit vorbeşte de multă vreme clar despre preocupările noastre faţă de comportamentul destabilizator al Iranului în regiune.”

Declaraţia suscită întrebări despre amploarea informaţiilor transmise de SUA Marii Britanii, despre presupusa ameninţare din partea Iranului.

Comentariile generalului Ghika evidenţiază scepticismul internaţional faţă de ameninţarea venită din partea Iranului şi mandatarilor săi regionali, precum şi temerile legate de posibilitatea ca acutizarea tensiunilor să provoace accidental un război în regiune.

Puterile europene sunt de asemenea pe poziţii diametral opuse cu Washingtonul privitor la acordul nuclear cu Iranul, din care preşedintele Trump s-a retras unilateral de anul trecut. Aceasta a făcut ca Marea Britanie, Franţa şi Germania să se lupte să determine Iranul să respecte termenii pactului, în faţa noilor sancţiuni americane care îi afectează economia.

Jeremy Hunt, secretarul britanic de externe, a avertizat că Europa este „foarte îngrijorată de riscul declanşării accidentale a unui conflict, printr-o escaladare neintenţionată de fapt de niciuna din părţi, dar care se încheie cu un gen oarecare de conflict.”

Iranul a cerut Marii Britanii, Franţei şi Germaniei să elaboreze „soluţii concrete” care să garanteze că Teheranul va putea simţi beneficiile rămânerii sale în acord, în pofida sancţiunilor impuse de SUA. A solicitat ca ele să-l ajute să identifice o modalitate pentru continuarea exporturilor vitale de petrol, în pofida măsurilor de penalizare americane împotriva oricărei ţări sau companii care îl cumpără în continuare.

Iranul a anunţat oficial că nu va mai respecta strict limitele convenite privind stocul său de combustibili nucleari, dând un ultimatum de 60 de zile europenilor pentru a găsi o soluţie. Dacă nu, Teheranul a ameninţat să înceapă îmbogăţirea uraniului la un nivel mai înalt. Iranul argumentează că, conform acordului, a convenit să vândă tot combustibilul nuclear în exces pentru a limita dimensiunile arsenalului său, dar că nu mai poate face asta din cauza sancţiunilor.

Liderul suprem al Iranului a emis o ameninţare voalată la adresa SUA, marți, după ce iniţial a asigurat că nu va fi niciun conflict. Ayatolahul Ali Khamenei le-a spus oficialităţilor că Iranul nu va avea greutăţi să producă combustibil nuclear de uz militar, când va fi îmbogăţit uraniul la o puritate de 20%. Totuşi, Iranul susţine că nu urmăreşte să obţină arme nucleare şi că are nevoie de acesta doar pentru scopuri civile.