Eșec major pentru Biden și democrați: Proiectul stângii de reformă electorală in SUA a fost blocat de Senat

„For the People Act” avea nevoie de 60 de voturi pentru a trece de un vot procedural în Senat, dar republicanii au recurs la filibuster și au împiedicat ca proiectul de reformă să ajungă în dezbaterea camerei superioare a legislativului american, potrivit Politico. Cele mai multe legi au nevoie de 60 de voturi pentru a trece de Senatul american.

Niciun republican nu s-a alăturat celor 50 de democrați în adoptarea moțiunii ce ar fi permis continuarea procesului legislativ. (Democrații dețin 48 de mandate în Senat, lor alăturându-se în mod regulat cei 2 independenți din camera superioară, Bernie Sanders și Angus King. Republicanii au 50 de mandate).

Proiectul de lege fusese adoptat deja în luna martie de către Camera Reprezentanților, unde democrații dețin majoritatea (220 de mandate la 211, 4 mandate fiind vacante), fără niciun vot republican. Un democrat a votat împotriva legislației propuse de propriul său partid.

Legislația a fost numerotată H.R.1 și S.1 în Camera Reprezentanților, respectiv în Senat pentru a semnifica faptul că reprezintă o prioritate maximă a conducerii Partidului Democrat. De altfel, importanța drepturilor de vot a fost o preocupare atât de mare pentru Casa Albă, încât vicepreședinta Kamala Harris a prezidat dezbaterea din Senat de marți. Ea a fost și cea care a anunțat votul de 50 la 50 din final, dat strict pe linii de partid.

Ulterior, Harris a afirmat că Casa Albă se angajează să își continue eforturile pentru a asigura accesul la urne al americanilor. „Lupta nu s-a terminat,” a declarat ea în clădirea Capitolului.

Ce prevede legislația

Susținătorii „For the People Act” au afirmat că proiectul de lege – care ar ușura procesul votării pentru alegători, ar oferi guvernului federal mult mai mult control asupra alegerilor, ar schimba legile privind finanțarea campaniei și ar reduce cerințele privind identificarea alegătorilor – ar reprezenta cea mai amplă reformă electorală de la Voting Rights Act, legea adoptată în 1965.

Potrivit prezentării de pe pagina Senatului, proiectul de lege urmărește o mai bună reglementare a accesului alegătorilor la vot, integritatea și securitatea alegerilor sau o transparenta crescuta in finanțarea campaniilor politice.

Mai exact, proiectul de lege extinde înregistrarea alegătorilor (de exemplu, înregistrarea automată și în aceeași zi), accesul la vot (de exemplu, votul prin poștă și votul anticipat) și garantează înregistrarea automată pentru vot a tuturor celor care au carnet de șofer. De asemenea, limitează posibilitatea eliminării alegătorilor din listele electorale și face din ziua alegerilor o sărbătoare publică.

Dacă ar fi adoptată, legislația ar stabili standarde de bază pentru ca statele americane să organizeze alegeri, cum ar fi impunerea obligatorie a unei perioade de cel puțin 15 zile de vot anticipat, stabilirea procedurii de înregistrare automată a alegătorilor și permiterea utilizării legitimațiilor de student sau a declarațiilor scrise autentificate notarial în statele care au reguli privind identificarea alegătorilor.

Mai mult, legislația privind drepturile de vot ar lua în vizor donatorii mari și banii negri din politica americană, cerând dezvăluirea suplimentară a donatorilor de campanie și a surselor din spatele publicității politice.

Candidaților la președinție, vicepreședenție și anumite funcții li s-ar cere, de asemenea, să-și prezinte declarațiile fiscale pentru ultimii 10 ani.

„For the People Act” ar institui un nou sistem de finanțare publică de tipul „6-1” pentru alegerile din Congres, pentru a încuraja mai multe donații la nivelul donatorilor individuali și pentru a impune statelor să adopte comisii independente de redistribuire electorală pentru a preveni manipularea partizană a limitelor unei circumpripții ce are ca scop favorizarea unui partid sau a unui grup electoral. De exemplu, o donație de 200 de dolari pentru un candidat la Camera Reprezentanților ar obține o contribuție de 1.200 de dolari (200 X 6) în fonduri publice pentru o contribuție totală de 1.400 de dolari. Experții citați de Fox News estimează că costurile generate de acest nou sistem de finanțare publică ar fi de trei miliarde de dolari pentru următorul deceniu.

În plus, proiectul de lege stabilește dispoziții legate de securitatea alegerilor, inclusiv schimbul de informații cu oficialii electorali de la nivelul statelor americane, sprijinirea statelor în asigurarea sistemelor lor electorale, dezvoltarea unei strategii naționale de protejare a instituțiilor democratice din SUA, stabilirea în ramura legislativă a unei Comisiei Naționale pentru Protecția Instituțiilor Democratice din Statele Unite (National Commission to Protect United States Democratic Institutions) și alte dispoziții pentru îmbunătățirea securității cibernetice a sistemelor electorale.

Reacția partidelor

Liderul minorității din Senat, republicanul Mitch McConnell (Kentucky), a declarat că republicanii nu vor susține încercarea democraților de a impune noi standarde de vot statelor ce „ar măslui” alegerile în favoarea lor. El a numit substanța proiectului de lege de aproape 900 de pagini „putredă până-n măduva oaselor.”

Republicanii au criticat în special impunerea unor standarde federale pentru alegerile din statele americane, despre care au spus că vor slăbi procedurile de identificare a alegătorilor, așa cum au fost stabilite de statul respectiv.

Ei contestă și propunerea de înregistrare automată la vot a celor care dețin carnet de șofer. Aceasta în condițiile în care, de exemplu, unele state democrate au acordat permise de conducere și celor care nu sunt cetățeni americani.

Republicanii se opun, de asemenea, demarării unui nou sistem de finanțare publică pentru alegerile din Congres și politizării Federal Elections Commission (Comisia Electorală Federală) care aplică legile privind finanțarea campaniei.

Chiar și Lisa Murkowski, senatoarea republicană moderată din Alaska, a spus că nu poate susține „preluarea federală partizană a sistemului electoral.” Într-un discurs ținut în Senat, ea a spus că va susține elemente ale proiectului de lege și că va co-sponsoriza o lege separată numită John Lewis Voting Rights Act, dar nu poate sprijini reforma amplă a democraților.

Opinia republicanilor este că pachetul de reformă reprezintă o acaparare a puterii federale în fața autorității statelor americane de a asigura integritatea propriilor alegeri, menită să avantajeze doar democrații. 

La rândul lor, democrații, cu Casa Albă de partea lor, au descris legislația ca o prioritate urgentă pentru salvarea democrației în fața eforturilor Partidului Republican din statele în care sunt majoritari de a adopta legi despre care democrații consideră că „suprimă drepturile de vot ale americanilor.”

De altfel, la adoptarea legii de către Camera Reprezentanților în martie, președinta forului, Nancy Pelosi (California), a declarat că legislația este necesară pentru a combate eforturile de suprimare a alegătorilor în statele americane, pentru a combate corupția și pentru a diminua influența marilor donatori în politică. „Aceasta se numește proiectul de lege For The People,” a afirmat Pelosi. „Și făcând acest lucru, combatem banii negri, cu interese speciale în politică și amplificăm vocea poporului american.”

„Democrația este în pericol, aici, în America,” a susținut și Casa Albă într-o declarație de susținere a proiectul de lege. „Dreptul la vot – un drept sacru în această țară – este atacat cu o intensitate și o agresivitate pe care nu le-am mai văzut de mult timp.” Partidul președintelui Biden a susținut că propunerea de aproape 900 de pagini este critică pentru democrație și ar proteja accesul la vot pentru alegătorii negri.

Liderul majorității, democratul Chuck Schumer (New York) a acuzat Partidul Republican că „se teme” să dezbată meritele dreptului de vot, deoarece republicanii ar fi astfel forțață să-și apere eforturile de a priva alegătorii de drepturile lor de vot în statele pe care le controlează.

„Vreau să fiu clar despre ceea ce tocmai s-a întâmplat la nivelul Senatului,” a spus Schumer imediat după votul din camera superioară a Congresului. „Fiecare republican din Senat tocmai a votat împotriva demarării dezbaterii … cu privire la legislația pentru protejarea drepturilor de vot ale americanilor.”

„Acest vot, îmi este rușine să spun, este o dovadă suplimentară că suprimarea alegătorilor a devenit parte a platformei oficiale a Partidului Republican,” a adăugat el.

Câteva explicații

Votul de marți din Senatul de la Washington este un pas înapoi semnificativ pentru liderul de la Casa Albă și pentru Partidul Democrat. Președintele Biden a spus mereu că reforma sistemului electoral din Statele Unite reprezintă „lupta președinției sale,” dar unii democrați – în special cei din aripa radicală a formațiunii – l-au acuzat că nu a luptat suficient de tare pentru adoptarea proiectului.

În timp ce toți cei 50 de democrați și independenți din Senat s-au mobilizat pentru a dezbate proiectul de lege, analiștii au remarcat că democrații sunt divizați în ceea ce privește următorii pași. Partidul Democrat speră să adopte această legislație înainte de alegerile intermediare din toamna anului 2022, dar acest lucru este acum incert.

Un consilier politic democrat de vârf și-a criticat propriul partid pentru că a pierdut timpul și banii cu legea S.1, despre care analiștii au anticipat că nu va fi adoptată. Dmitri Mehlhorn, un consilier apropiat al donatorului democrat Reid Hoffman, a susținut că impulsul legislativ din ultima perioadă a făcut ca partidul să eșueze și „să mă tragă pe mine și țara mea în jos de pe o stâncă,” a dezvăluit Politico.

Eșecul democraților din Senat de a adopta legea a reaprins și discuțiile despre eliminarea procedurii de filibuster, care ar permite ca legislația să fie adoptată cu o majoritate simplă de 51 de voturi din totalul de 100 de senatori. Progresiștii le solicită democraților din Senat să scape de filibuster-ul legislativ, astfel încât să poată adopta diferite legi fără să mai aștepte sprijinul din partea Partidului Republican. Printre altele, democrații vor să treacă reforme electorale radicale, să adopte proiectul de lege care transformă Washington D.C. într-un stat, să reglementeze controlul armelor de foc și să voteze legile privind reforma poliției.

Eforturile stângii de eliminare a acestei tehnici legislative sunt însă barate chiar de doi senatori democrați, Joe Manchin (Virginia de Vest) și Kyrsten Sinema (Arizona). Aceștia și-au reafirmat recent opoziția față de eliminarea filibuster-ului, ceea ce înseamnă că orice inițiativă privind reformele electorale ar avea nevoie de sprijinul republicanilor. O misiune așadar imposibilă pentru democrați.

De exemplu, înainte de votul de marți, senatoarea Sinema a publicat un material de opinie în The Washington Post, în care și-a reiterat poziția. „Îi întreb pe cei care doresc să elimine filibuster-ul legislativ pentru a adopta For the People Act: Ar fi bine pentru țara noastră dacă o facem, doar pentru a vedea că legislația va fi anulată peste câțiva ani și înlocuită de o lege națională privind identificarea alegătorilor sau restricții privind votul prin poștă la alegerile federale, în ciuda obiecțiilor minorității?”

Mai mult, unele voci îi acuză de ipocrizie pe Biden și pe democrați, în condițiile în care democrații înșiși au folosit procedura de filibuster pentru a bloca mai multe proiecte de lege republicane în timpul președinției lui Donald Trump.

În sfârșit, analiștii au afirmat că dacă regula filibuster-ului rămâne intactă, ea va complica implementarea unei mari păți din agenda politică a președintelui Biden. Nu este de aceea de mirare că progresiștii și radicalii de stânga fac presiuni uriașe pentru eliminarea procedurii, în timp ce republicanii au avertizat asupra „modificării regulilor politice în timpul jocului,” transmițându-le adversarilor lor că acest lucru ii va determina sa recurga la tactici similare atunci când vor prelua din nou controlul la Washington.

Surse: Politico, BBC, FoxNews, Washington Post, Twitter, WhiteHouse.org

sursa foto: Facebook/ Joe Biden