G4Media.ro

Este Iranul în spatele atacului Hamas împotriva Israelului? Ce urmărește Teheranul

Sursa foto: Pixabay

Este Iranul în spatele atacului Hamas împotriva Israelului? Ce urmărește Teheranul

Liderii iranieni se folosesc de militanții islamiști Hamas din Fâșia Gaza ca să saboteze acordul istoric pe care Israelul și Arabia Saudită sunt foarte aproape să-l încheie, acesta fiind unul dintre motivele principale ale atacului coordonat lansat de gruparea palestiniană pe teritoriul israelian sâmbătă dimineața, condideră unii analiști occidentali. Teheranul este îngrijorat că acordul dintre Ierusalim și Riad ar putea remodela Orientul Mijlociu și i-ar putea slăbi influența regională, de aceea se folosește de Hamas ca să împiedice posibila apropiere a dușmanilor săi de moarte.

Atacul Hamas

Gruparea militantă palestiniană Hamas – desemnată drept organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Israel, Japonia, Australia și Marea Britanie – a lansat sâmbătă dimineața un val de atacuri cu rachete împotriva teritoriului israelian și a trimis luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Cel puțin 700 de israelieni au fost uciși, potrivit unui bilanț dat publicității de armata israeliană luni dimineața, și alte peste 1.700 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri Hamas deținuți în închisorile israeliene. (În trecut, Israelul a schimbat un număr mare de prizonieri palestinieni cu israelieni deținuți de Hamas).

Ostaticii israelieni capturați de Hamas vor complica, de asemenea, orice răspuns militar israelian în Gaza, deoarece ostaticii vor fi probabil dispersați în așa fel încât să descurajeze Israelul de la atacuri aeriene în Gaza care ar putea pune ostaticii în pericol, afirmă experții.

Imagini șocante postate pe platformele de socializare au arătat de altfel militari și civili israelieni capturați, agresați și abuzați de teroriștii palestinieni, care s-au infiltrat în Israel.  Printre cei capturați se numără copii, femei și bătrâni israelieni.

Premierul israelian Netanyahu a afirmat că Israelul își va consolida frontierele pentru a descuraja pe oricine altcineva “să facă greșeala de a se alătura acestui război,” si a spus ca “din această dimineață (sâmbătă), statul Israel se află în război.”

Israelul a răspuns deja cu un val de atacuri aeriene în Gaza, ucigând peste 230 de persoane și rănind alte peste 1.500, iar luptele dintre soldații israelieni și militanți au avut loc pe parcursul întregii nopți de sâmbătă spre duminică. Tel Aviv și alte orașe din centrul Israelului au fost lovite de un nou val de rachete trase din Gaza, iar Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat că se luptă cu militanții palestinieni în 22 de locuri.

O țintă ascunsă?

Comentând pe marginea atacului fără precedent lansat de luptătorii Hamas – care au folosit buldozere și explozibil pentru a sparge frontiera puternic fortificată dintre statul evreu și Gaza, au făcut găuri în sârmă sau au intrat în Israel de pe mare și din aer, folosind parapante, infiltrându-se în localități de lângă graniță, unde au intrat în casele israelienilor, au omorât și capturat civili, au incendiat vehicule -, unii analiști străini s-au referit la posibila implicare a Iranului. Ținta ascunsă a celor din Teheran, care susțin mișcarea Hamas, este aceea de a sabota eforturile de apropiere dintre Israel și țări arabe, în special posibilul acord dintre statul evreu și Arabia Saudită.

Reamintim că eforturile de apropiere dintre Israel și statele arabe au început în timpul Administrației Trump cu Acordurile Abraham în 2020.  Inițiate de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, aceste înțelegeri au făcut ca Emiratele Arabe Unite și Bahrain să semneze acorduri de recunoaștere a statului Israel pentru prima dată. Ulterior, Marocul și Sudanul au normalizat și ele legăturile cu Israelul.

Acordurile au fost o realizare semnificativă, deoarece din punct de vedere istoric națiunile arabe au citat constant tratamentul palestinienilor de către Israel pentru refuzul lor de a recunoaște statul evreu. De teamă că cauza lor va fi ignorată, palestinienii s-au opus vehement acordurilor semnate la Casa Albă. De altfel, un sondaj din martie 2023 a indicat că 64% dintre palestinienii chestionați s-au opus Acordurilor Abraham, iar o majoritate a respondenților au declarat că înțelegerile din 2020 au făcut Israelul “mai agresiv.”

În acest context, analiștii au afirmat că Acordurile Abraham nu au făcut mare lucru pentru palestinieni. Kushner a spus că va ajuta la găsirea a 50 de miliarde de dolari pentru proiecte palestiniene, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că palestinienii au boicotat o conferință de investiții pe care ginerele lui Trump, în acel moment consilier senior al liderului de la Casa Albă, a organizat-o în Bahrain în 2019.

De asemenea, Administrația Trump a mutat ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce administrațiile anterioare americane nu făcuseră, într-un gest considerat provocator de palestinienii care revendică părți din Ierusalimul de Est. De altfel, la momentul respectiv, decizia liderului de la Casa Albă de a recunoaşte oraşul drept capitala legitimă a statului evreu a provocat proteste din partea aliaţilor, critici vehemente în majoritatea ţărilor de pe glob şi furie în rândul palestinenilor, care s-au confruntat cu forţele de ordine israeliene.

Fast-forward în 2021. După instalarea la Casa Albă a lui Joe Biden, administrația sa a continuat în mare măsură abordarea Administrației Trump; ambasada SUA a rămas la Ierusalim, iar Team Biden încearcă în prezent să intermediaze un acord între Arabia Saudită și Israel, care, dacă s-ar întâmpla, ar duce la remodelarea Orientului Mijlociu și a arhitecturii de securitate chiar mai mult decât au făcut-o Acordurile Abraham.

CNN a scris că această înțelegere între evrei și saudiți pare să fi evoluat deja în moduri mici, dar semnificative: avioanele israeliene au acum drepturi de survolare deasupra regatului saudit, un ministru al cabinetului israelian a vizitat regatul luna trecută, prima dată când s-a întâmplat acest lucru, iar un oficial israelian a organizat o slujbă de rugăciune evreiască în Arabia Saudită săptămâna trecută, din nou o premieră.

Un acord de normalizare israelian cu Arabia Saudită – țara în care se află cele mai sfinte locuri din Islam – ar fi unul extrem de simbolic și ar avea beneficii reale de securitate pentru Israel. La urma urmei, în urmă cu aproape exact jumătate de secol, în timpul războiului de Yom Kippur din 1973, două state arabe, Egiptul și Siria, au atacat Israelul. De asemenea, atât Israelul, cât și Arabia Saudită au un interes comun puternic astăzi, ambele văzând Iranul ca fiind cel mai periculos inamic al lor.

Detaliile acordului israelo-saudit sunt încă în curs de negociere, dar palestinienii, care se consideră nedreptățiți de Acordurile Abraham, ar putea avea motive să se îngrijoreze că interesele lor nu vor fi luate în considerare în viitorul acord israelian-saudit.

Guvernul Israelului de astăzi este cel mai de dreapta din istoria sa și cel mai puțin sensibil la obiectivele politice ale palestinienilor. În același timp, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) este mult mai puțin preocupat de cauza palestiniană decât tatăl său, Regele Salman, care rămâne șeful titular al regatului saudit, dar despre care se crede că este grav bolnav. MBS este conducătorul de facto al statului.

Într-un interviu pentru FoxNews, prințul MBS a spus de altfel recent: “În fiecare zi ne apropiem” de normalizarea legăturilor cu Israelul.  În schimbul înțelegerii cu statul evreu, saudiții urmăresc un pact de apărare cu SUA și ajutor în dezvoltarea propriului program nuclear civil. MBS a afirmat, de asemenea, că modul în care sunt tratați palestinienii rămâne o problemă “foarte importantă” de rezolvat.

Iranul, arătat cu degetul

Toate acestea ar putea explica de ce militanții Hamas au ales acest moment ca să-și lanseze atacul surpriză împotriva Israelului. Nu e vorba doar de valoarea simbolică, căci atacul palestinienilor a venit la doar o zi de la marcarea a 50 de ani de la un alt atac surpriză împotriva Israelului: războiul Yom Kippur din octombrie 1973, când o coaliție de mai multe state arabe, conduse de Egipt și Siria, au atacat Israelul. Odată cu luptele din interiorul Israelului și loviturile israeliene din Gaza, un acord saudit-israelian intermediat de SUA ar putea fi anulat în viitorul apropiat.

Un beneficiar al unei astfel de evoluții ar fi Iranul, care are suficiente motive ca să se teamă de o apropiere între Israel și Arabia Saudită.

Folosirea militanților din Hamas pentru a sabota relația dintre evrei și saudiți apare astfel ca fiind perfect posibilă. De altfel, legăturile dintre Teheran și Hamas – sau Harakat al Muqawama al Islamiyah, o organizație teroristă islamistă sunită care funcționează ca lider de facto al Fâșiei Gaza – sunt bine cunoscute și documentate.

Un raport al Departamentului de Stat al SUA din 2020 privind terorismul a indicat că Iranul a oferit sprijin Hamas și altor grupuri teroriste palestiniene desemnate, inclusiv Jihadul Islamic Palestinian și Comandamentul General al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei. Aceste grupări teroriste palestiniene s-au aflat în spatele numeroaselor atacuri mortale lansate din Gaza și Cisiordania. Potrivit Departamentului de Stat, Teheranul a oferit peste 100 de milioane de dolari anual celor din Hamas și Jihadului Islamic Palestinian.

Hamas a fost finanțat, înarmat și antrenat de Corpul Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC) încă de la începutul anilor 1990. Hamas a deschis chiar și un birou la Teheran în anii 1990, a precizat și AJC.

Hamas a folosit sprijinul iranian pentru a lansa mai multe războaie împotriva Israelului de la bazele sale din Gaza, inclusiv în 2008, 2009, 2014 și 2021. În fiecare dintre aceste atacuri, mii de rachete au fost lansate de organizații teroriste către centrele urbane israeliene, rezultând în zeci de civili uciși. Hamas a folosit, de asemenea, cunoștințele iraniene pentru a ajuta la construirea rețelei sale extinse de tuneluri în toată Fâșia Gaza și sub granița Israel-Gaza pentru a ascunde arme și a răpi civili israelieni. Hamas continuă să se dezvolte militar lansând, de exemplu, o unitate navală de comando care a devenit operațională în ultimii ani.

Revenind la posibilele înțelegeri dintre statul evreu și țările arabe, reamintim că înalți oficiali iranieni au avertizat public recent împotriva oricărei apropieri de Israel. Săptămâna trecută, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a spus: “Țările care fac pariul normalizării cu Israelul vor pierde. Ei pariază pe un cal pierdut.”

Khamenei a ținut un discurs la Conferința Internațională a Unității Islamice, în care a susținut că “regimul sionist uzurpator” se va termina în curând.

“Astăzi, mișcarea palestiniană este mai vie decât a fost vreodată în acești 70 sau 80 de ani,” a spus Khamenei. “Onorabilul imam (Khomeini), Dumnezeu să fie mulțumit de el, a descris regimul uzurpator (sionist) drept un cancer. Acest cancer va fi cu siguranță eradicat, dacă va voi Dumnezeu, de către poporul palestinian și forțele de rezistență din întreaga regiune.”

De asemenea, s-a raportat că oficiali iranieni la nivel înalt s-au întâlnit luna trecută cu membri ai conducerii Hamas în Liban.

Iar sâmbătă, principalul consilier militar al lui Khamenei, fostul comandant al Gărzilor Revoluționare Yahya Rahim Safavi, a spus că Iranul sprijină atacurile Hamas în Israel “până la eliberarea Palestinei și a Ierusalimului.”

Politico a scris că declarațiile lui Rahim Safavi și altor factori de decizie iranieni de rang înalt vor fi văzute de Arabia Saudită ca un semnal amenințător că Teheranul este dispus să stârnească un conflict regional pentru a împiedica Riadul să normalizeze legăturile cu Israelul, așa cum doresc SUA.

Nu este așadar surprinzător că mulți analiști văd implicarea Iranului în atacul Hamas de sâmbătă. “Cred că mâna Iranului va fi găsită în elemente ale acestui lucru,” a afirmat Jonathan Schanzer, vicepreședinte senior pentru cercetare la Foundation for the Defense of Democracies, un think tank din Washington.

Expertul a declarat că atacul Hamas de sâmbătă a fost o schimbare semnificativă a modului de operare pentru grupul palestinian. Înainte, gruparea s-a concentrat pe atentate sinucigașe și atacuri cu rachete; de data aceasta, militanții “au pătruns adânc în Israel și au realizat o operațiune care marchează o modificare majoră. Acest lucru lovește în inima Forțelor de Apărare Israelului. Lovește în inima Israelului. Acest lucru nu seamănă cu nimic din ceea ce am văzut de la Hamas în trecut. Și demonstrează o decizie strategică luată de organizație care nu cred că s-ar întâmpla fără patronii săi din Teheran.”

“Există întrebări dacă alte fronturi vor deveni fierbinți acum, ceea ce este o preocupare serioasă pe care Israelul o menține de mult în ceea ce privește strategia de încercuire a Iranului,” a adăugat el.

“Se va încinge Cisiordania? Se vor activa milițiile șiite în locuri precum Siria? Se va implica Hezbollah? Vom vedea în următoarele ore sau zile dacă aceasta a fost doar o încercare a Hamas de a face o declarație și de a se evidenția din nou sau dacă aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă la care participă și alte elemente îndatorate Iranului. Acesta este războiul despre care cred că s-a temut toată lumea cu un obiectiv iranian de încercuire și poate chiar o încercare (a Teheranului) de a sugruma statul israelian.”

Surse: New York Times, BBC, CNN, New York Post, Arab News, TIME, FoxNews, Reuters, Politico, CSIS, ajc.org, state.gov, X

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Mănâncă ovăz calul?

  2. Este apa udă?

  3. manastire-ntr-un picior, ghici ciuperca ce-i