Ești din Constanța și suferi de depresie? Poți primi un ajutor de 3000 de lei pentru tratarea afecțiunii/ Care sunt condițiile și cum îți dai seama că starea ta nu este o banală tristețe

Constănțenii care suferă de depresie vor beneficia de un ajutor financiar de 3000 de lei pentru a-și trata afecțiunea medicală, în urma unui proiect votat de Consiliul Local. Proiectul ”Stop, depresia” i-a aparținut consilierului local Costin Răsăuțeanu, fost viceprimar PSD în mandatul lui Decebal Făgădău. Depresia afectează un număr tot mai mare tot mai mare în ultimii ani, mai ales în urma pandemiei COVID-19 și a izbucnirii războiului, susțin specialiștii consultați de G4Media.

Constănțenii care suferă de depresie vor primi vouchere în valoare de 3000 de lei care el vor acoperi 15 ședințe de terapie, considerate de unii specialiști suficiente pentru tratarea unei depresii ușoare, în stadiu incipient. Beneficiarii vor primi ajutorul financiar o singură dată și îl pot folosi doar în cabinetele acreditate de Colegiul Psihologilor din România. De vouchere poate beneficia orice persoană, indiferent de vârstă, de la copii la seniori.

Inițiatorul susține că proiectul este unic în țară, a fost votat în unanimitate, și că prin acesta a vrut să tragă un semnal de alarmă asupra fenomenului depresiei și a modului în care el este tratat în unele cazuri, ca fiind ”un moft”.

Răsăuțeanu susține că beneficiarii care simt că au o problemă pot primi ajutorul printr-o scrisoare medicală acordată de medicul de familie sau de psihiatru. De asemenea, beneficiarii trebuie să aibă domiciliul în municipiul Constanța de cel puțin 1 an de zile și trebuie să aibă venitul pe membru de familie sub 5000 de lei.

Identitatea beneficiarilor rămâne anonimă, mai spune Costin Răsăuțeanu.

De ce acte ai nevoie pentru ajutorul financiar, unde se depune cererea și cum se aprobă?

• Cerere tipizată (anexa 1 la metodologie);
• Act de identitate, copie și original (pentru verificarea conformităţii);
• Scrisoarea medicală în original cu diagnosticul de depresie, eliberată de un medic specialist;
• Adeverinţă/e privind venitul net obţinut în ultima lună;
• Declaraţie (anexa 2 la metodologie);
• Cererea tipizată şi actele doveditoare se vor depune la Direcția generală de asistenţă socială Constanţa;
• Cererile și actele doveditoare vor fi analizate de persoanele responsabile din cadrul Direcției generale de asistență socială Constanţa;
• După verificare, cererile vor fi aprobate sau respinse. Decizia de aprobare sau de respingere va fi comunicată solicitantului, la adresa de domiciliu, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
• Pentru cererile aprobate, se vor acorda tichete valorice în sumă de 3.000 de lei beneficiarilor diagnosticaţi cu depresie, în termen de maximum 10 zile lucrătoare;
• Tichetele valorice vor fi folosite exclusiv pentru şedinţele de psihoterapie necesare tratării depresiei;
• Tichetele valorice vor fi decontate din bugetul local în termen de maximum 1 lună de la prezentarea lor.

Cum facem diferența între tristețe și depresie?

Psihoterapeutul constănțean Anda Bunduc a explicat într-un interviu pentru G4Media care sunt simptomele care ar trebui să ne dea de gândit că starea noastră nu e o simplă tristețe și când ar trebui să apelăm la specialiști. De asemenea, terapeutul a mai explicat

• ”Depresia nu înseamnă doar o stare sau o dispoziție tristă, nu înseamnă dorul de vacanță, lipsa chefului de a spăla vasele sau de a pune rufe la spălat, nu înseamnă doar un tonus scăzut etc. Depresia este o tulburare medicală cu simptome emoționale, fizice, psihice și comportamentale care afectează în grade diferite viața persoanei care suferă. Aceste simptome nu apar și dispar în câteva zile.
• Din contră durează săptămâni, luni, chiar ani și se pot acutiza. Din punct de vedere medical un episod depresiv este clasificat ca ușor, moderat sau sever, în funcție de numărul și severitatea simptomelor, precum și de impactul acestor simptome asupra funcționării persoanei. Și necesită tratament corespunzător: medicamentos, psihoterapeutic și psihoeducațional, adesea alături de schimbări în stilul de viață. Diagnosticul de episod depresiv îl poate stabili medicul specialist. Dar identificarea sau recunoașterea unei posibile depresii o poate face orice alt medic, indiferent de specializare, psiholog, psihoterapeut, psihopedagog sau pedagog etc. și este bine să se țină cont de recomandările în sensul investigării unei posibile depresii.
• Orice om se simte uneori trist, singur, lipsit de chef sau poate lipsit de speranță. Dar sunt stări și dispoziții trecătoare care nu afectează niciun aspect al vieții. Pot exista influențe temporare, dar nu invalidante. Sunt emoții și sentimente, reacții normale, întâlnite la orice vârstă indiferent de gen, status social, financiar etc. și sunt în relație cu diverse experiențe de viață, evenimente etc. Simptomele depresiei pot fi comune, des întâlnite și pot să difere de la om la om.
• Principalele semnale de alarmă pe care le putem observa la noi sau la cei apropiați, care ne indică faptul că ar putea fi vorba de o depresie și că trebuie să ne prezentăm la o consultație medicală la psihiatru sunt tristețea profundă, sentimentul de lipsă de speranță, lipsa de motivație, dificultăți de concentrare, de memorare, senzația de oboseală marcată, sentiment de neajutorare, nevalorizare, sentimentul de vinovăție profundă, lipsa plăcerii, a chefului și a interesului vis-a-vis de lucruri care ne făceau plăcere înainte, scăderea libidoului, scăderea sau creșterea marcată a poftei de mâncare, insomnia sau somnolența prea mare, evitarea socializării, anxietate, iritabilitate, nervi, furie, scăderea toleranței la frustrare, scăderea toleranței la durere. Dacă mai multe dintre aceste simptome sunt resimțite în cea mai mare parte din zi, timp de mai multe zile sau săptămâni, este nevoie de o consultație la medicul psihiatru care poate ajuta în clarificarea acestor trăiri.
• Este de menționat că depresia dă și simptome sub formă de dureri care nu au cauză fizică. Acestea pot fi dureri de spate, articulare, dureri musculare generalizate, dureri de stomac, migrene, poate apărea o încetinire a vorbirii sau a gândirii etc. Dacă apar gânduri despre moarte sau suicid, sau elemente psihotice atunci este un caz de urgență și trebuie mers la camera de gardă”. Interviul integral poate fi citit aici.