Estonia: Un partid de extremă-dreapta ar urma să devină a treia forţă politică la alegerile legislative de duminică

Coaliţia de centru-stânga aflată la guvernare în Estonia îşi joacă supravieţuirea la alegerile legislative de duminică, în faţa opoziţiei liberale şi a avansului unui partid de extremă-dreapta, pe fondul unor atacuri împotriva politicii sale liberale în domeniul economic şi social, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Campania electorală, mai degrabă monotonă, s-a purtat în jurul unor subiecte precum fiscalitatea, tensiunile privind învăţământul în limba rusă pentru importanta minoritate rusofonă şi fractura dintre urban şi rural.

Un sondaj al Institutului Kantar Emor realizat între 14 şi 20 februarie anunţă o competiţie strânsă.

Partidul de Centru al premierului Juri Ratas, care, la cei 40 de ani ai săi, este unul din cei mai tineri lideri din lume, este creditat cu 24,7% din intenţiile de vot, imediat în urma liberalilor din Partidul Reformei condus de fosta eurodeputata Kaja Kallas, cotaţi la 25,7%.

În vârstă de 41 de ani, Kaja Kallas, eurofilă convinsă, a ajuns la conducerea Partidului Reformei, principala formaţiune liberală de opoziţie, în aprilie 2018. Ea este fiica fostului premier Siim Kallas, care a condus la rândul său partidul, înainte de a ocupa postul de comisar european pentru transporturi între 2010 şi 2014.

Una din cele două formaţiuni s-ar putea alia cu social-democraţii, cotaţi la 10,1%, şi conservatorii din Pro Patria, creditaţi cu 9,2%.

Social-democraţii şi conservatorii fac parte din guvernul Ratas, căruia îi lipseşte un deputat pentru a avea majoritate în parlamentul de 101 locuri.

La extrema-dreaptă, partidul EKRE promite cheltuieli sociale generoase şi foloseşte o retorică anti-migranţi, ceea ce i-ar putea permite să îşi dubleze scorul, ajungând la 21,3%, fără a-i fi însă uşor să găsească parteneri pentru o coaliţie.

Născut în 1949, liderul EKRE, Mart Helme, este net mai în vârstă decât cei doi contracandidaţi ai săi. Tatăl său a fost un veteran al Legiunii Estoniene, o unitate formată din soldaţi – unii încorporaţi cu forţa, alţii voluntar – care a făcut parte din forţele SS ale Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

De formaţie istoric, Helme a intrat în diplomaţie în 1994, după sfârşitul ocupaţiei sovietice în 1991. El şi-a reprezentat ţara ca ambasador la Moscova între 1995 şi 1999. Apoi, după 2000, a intrat în politică, în calitate de fondator şi lider al EKRE (Partidul Conservator al Estoniei).

Cinci sau şase partide ur urma să intre în parlament, iar această fragmentare a peisajului politic riscă să îngreuneze crearea unei coaliţii.

Partidul de Centru şi Partidul Reformei, adversari tradiţionali, au alternat la putere şi chiar au guvernat uneori împreună pe parcursul celor trei decenii scurse de când Estonia şi-a căpătat independenţa de URSS.

Cele două formaţiuni susţin UE şi NATO şi au ştiut să ţină sub control cheltuielile publice, astfel că Estonia are cea mai scăzută rată a datoriei raportată la PIB din zona euro.

Partidul de Centru a promis înlocuirea taxei unice pe venit, care este de 20%, şi taxa pe companii, de 21%, cu un sistem progresiv în tranşe pentru a spori încasările statului.

Partidul Reformei vrea majorarea sumei din venitul lunar exceptată de la impozitare şi reducerea cotizaţiei la asigurarea de şomaj.

Deşi porneşte de departe, cu un scor de 7% în 2015, când a obţinut şapte locuri în parlament, partidul de extremă-dreapta EKRE ar urma să ajungă pe poziţia a treia, imediat în urma celor două mari partide.

Ferm eurosceptic, EKRE a cerut un referendum privind un ‘Estxit’, altfel spus ieşirea din UE, dar acest proiect nu are nicio şansă de succes într-o ţară extrem de pro-europeană.

Suspiciunile pe care partidul le nutreşte faţă de Moscova îl fac, în schimb, să fie pro-NATO. Formaţiunea susţine fără rezerve batalionul multinaţional al NATO instalat în Estonia în 2017 ca protecţie împotriva unor eventuale iniţiative ostile ale Rusiei.

În opinia specialistului în ştiinţe politice Tonis Saarts, de la Universitatea din Tallinn, avansul EKRE seamănă cu cel al altor partide de extremă-dreapta din Europa. Popularitatea sa, consideră el, vine din resentimentele populaţiei rurale, care se simte abandonată, după ani de austeritate sub conducerea celor două partide tradiţionale.

Partidul de Centru este de mulţi ani prima opţiune pentru alegătorii rusofoni.

Minoritatea rusă, care reprezintă un sfert din populaţia totală de 1,3 milioane de persoane din Estonia, este îngrijorată de promisiunile de campanie ale Partidului Reformei, ale Pro Patria şi ale EKRE vizând reducerea învăţământului în limba rusă în şcoli. Partidul de Centru vrea să păstreze sistemul actual, moştenit din timpul URSS.

Scrutinul va începe duminică la 07:00 GMT şi se va încheia la 18:00 GMT. Primele rezultate oficiale vor fi cunoscute în jurul miezului nopţii de duminică spre luni.

Foto: Mart Helme, liderul EKRE / Sursa: Facebook