Estonia votează o lege pentru limitarea dreptului de vot al rezidenților ruși

Parlamentul estonian va vota miercuri un amendament constituțional care interzice cetățenilor non-europeni să ia parte la alegerile locale, o măsură care vizează în special marea minoritate rusofonă din Estonia, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Votul este un răspuns la preocupările tot mai mari privind securitatea în statul baltic de la invazia rusă din Ucraina în februarie 2022.

Diverse forțe politice estoniene au propus excluderea rușilor și belarușilor de la alegeri, precum și a apatrizilor care trăiesc în Estonia, de teama interferențelor străine.

„Aceasta este foarte clar (o mișcare) împotriva Rusiei și, într-un fel, cetățenii ruși care trăiesc în Estonia sunt victimele, deoarece Rusia a făcut-o, nu ei”, a declarat  Rein Toomla, expert politic la Institutul Johan Skytte.

Aproape 80.000 de cetățeni ruși și aproape 60.000 de apatrizi sunt înregistrați în Estonia, o fostă republică sovietică cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, care și-a recăpătat independența în 1991.

În prezent, rezidenții permanenți au dreptul constituțional de a vota în alegerile locale, dar nu și în alegerile parlamentare.

“Ambiții imperialiste”

Relațiile dintre Moscova și cele trei capitale baltice, Tallinn, Riga și Vilnius, s-au deteriorat puternic, pe măsură ce tensiunile dintre Rusia și Occident au crescut.

Atât Estonia, cât și Letonia au importante minorități vorbitoare de limbă rusă, care rămân uneori în dezacord cu guvernele naționale, ceea ce stârnește îngrijorarea că Moscova ar putea încerca să exploateze aceste diferențe pentru a destabiliza aceste țări, care sunt membre ale UE și NATO.

Estonia a anunțat luna aceasta că își va crește cheltuielile pentru apărare anul viitor la „cel puțin” 5% din PIB, citând amenințarea pe care consideră că o reprezintă Rusia vecină.

„Rusia nu și-a schimbat scopurile și ambițiile imperialiste. Este o amenințare reală atât pentru Europa, cât și pentru NATO”, a declarat premierul Kristen Michal.

Potrivit acestuia, „cetățenii ruși și belaruși văd ceea ce face Rusia în Ucraina (…) într-un mod diferit față de cetățenii estonieni”.

„Este logic că, dacă o persoană dorește să fie cetățean al Rusiei (…), nu ar trebui să se aștepte să ia parte la discuția privind Estonia”, a subliniat el pentru media publică ERR în ianuarie.

Dezbaterea privind dreptul de vot este doar ultima dintr-o serie de acte care simbolizează ruperea legăturilor cu Moscova.

Ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, statele baltice au decis să demoleze o serie de monumente ale soldaților din era sovietică.

Fostul lider estonian și actualul șef al diplomației estoniene, Kaja Kallas, a apărut de atunci pe o listă rusă de persoane căutate pentru sprijinul său în distrugerea statuilor din epoca URSS în Estonia.

Amenințare la adresa securității

Cei 101 membri ai parlamentului unicameral al Estoniei vor examina două propuneri de amendamente ușor diferite.

Primul, mai restrictiv, stipulează că cetățenii țărilor din afara UE, în special rușii și belarușii, precum și apatrizii, vor fi privați de dreptul de vot. Acest lucru se întâmplă înainte de alegerile locale programate pentru 19 octombrie.

Cea de-a doua, prezentată Parlamentului de 55 de deputați și susținută de prim-ministrul Kristen Michal, exclude de la vot resortisanții țărilor terțe, dar permite apatrizilor să participe pentru ultima dată în octombrie.

Potrivit susținătorilor soluției mai puțin restrictive, apatrizii ar avea astfel suficient timp să solicite cetățenia estonă și să voteze în viitor la alegerile municipale.

Când Estonia a obținut independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime din locuitorii săi erau vorbitori de limbă rusă, ale căror familii emigraseră din alte republici sovietice.

Nu li s-a acordat cetățenia din cauza lipsei legăturilor de sânge cu Estonia.

Pentru a obține cetățenia estonă, trebuie, de asemenea, trecut un test de cunoaștere a limbii estoniene.

Parlamentul va vota miercuri în două etape.

În primul rând, deputații vor trebui să aprobe caracterul urgent al amendamentului constituțional, care necesită aprobarea a patru din cei cinci deputați prezenți.

Dacă reușesc, Parlamentul va vota apoi fiecare versiune a amendamentului, iar cel puțin 68 de deputați trebuie să voteze în favoarea acestuia pentru a fi adoptat.

Coaliția de guvernare are doar 66 de locuri și, prin urmare, va avea nevoie de sprijinul deputaților opoziției.