Eterogenitatea cardinalilor numiţi de către Francisc nu va netezi calea succesiunii pontificale (comentariu)

Alegerea de către papă a unor cardinali din medii diverse, prelaţi mai puţin proeminenţi din ţări îndepărtate, care nu se cunosc între ei, va îngreuna procesul alegerii unui nou papă, conform celor care studiază istoria şi politica Bisericii Catolice, transmite marţi agenția Reuters, citată de Agerpres.

Atunci când papa numeşte noi cardinali, aşa cum a făcut duminică, se spune de obicei că suveranul pontif încearcă să influenţeze grupul de prelaţi care ulterior îi va alege succesorul. Dar Papa Francisc, 87 de ani, care a numit aproximativ 80% dintre cardinalii care vor alege noul papă, pare să nu fie preocupat de pregătirea unui proces de succesiune care să se desfăşoare rapid, fără blocaje, pentru un eventual candidat preferat.

„Ideea că papa (Francisc) este capabil să influenţeze alegerea unui succesor preferat nu este reală”, a declarat Alberto Melloni, istoric al bisericii de la Universitatea din Modena-Reggio Emilia. „Aceasta nici măcar nu este agenda sa”.

Diversitatea geografică pare importantă pentru papa Francisc, un argentinian născut la un ocean distanţă de Roma. Printre noii cardinali numiţi de Francisc în cei 11 ani ai săi de pontificat, peste 20 au fost aleşi pentru prima oară din ţările lor, ţări mai puţin influente pentru catolicism, aşa cum sunt Haiti, Myanmar, Republica Centrafricană sau Mongolia.

Cei 21 de noi cardinali a căror numire a fost anunţată duminică provin din ţări precum Argentina, Brazilia, Chile, Peru, Ecuador, Italia, Marea Britanie, Serbia, Japonia, Indonezia, Canada, Coasta de Fildeş sau Algeria. Unul dintre ei este un călugăr belgian care slujea ca arhiepiscop de Teheran-Isfahan în Iran. Un altul este un preot greco-catolic ucrainean care slujea în Australia.

Aceste alegeri „ţin mai mult de geografie decât de teologie”, a comentat şi Massimo Faggioli, profesor la Universitatea Villanova din Philadelphia, care lucrează la o cronică a papalităţii în timpul lui Francisc. „În general este vorba de o le oferi o voce celor aflaţi la periferie mai degrabă decât de o anumită viziune a Bisericii”.

Analiştii care urmăresc deciziile Vaticanului sunt deseori surprinşi de aleşii papei care sunt puţin cunoscuţi la Roma sau care păstoresc comunităţi catolice relativ mici. Papa nu ţine cont nici de tradiţia conform căreia episcopii oraşelor mari şi importante din punct de vedere istoric pentru catolicism devin în mod automat cardinali. În SUA, spre exemplu, l-a numit cardinal pe episcopul de San Diego, dar nu pe arhiepiscopul de Los Angeles. În Italia, l-a numit pe arhiepiscopul de Bologna, dar nu pe cel de Milano.

„Mesajul este: Am abolit dreptul oricărei dioceze de a avea un cardinal drept arhiepiscop”, a comentat Melloni.

De multe ori aceste alegeri par să fie influenţate de preferinţele lui Francisc pentru ceea ce el a numit o Biserică „rănită, suferindă şi murdară pentru că s-a aflat pe străzi”, în mijlocul celor care au cel mai multă nevoie de ea.

În 2019, una dintre alegerile lui Francisc, cardinalul Konrad Krajewski, a atras furia politicienilor italieni după ce a coborât într-un cămin de vizitare din Roma pentru a da drumul energiei electrice pentru sute de oameni ai străzii care trăiau într-o clădire ocupată ilegal.

La moartea sau retragerea papei, cardinalii intră într-un conclav secret, unde cei cu vârsta sub 80 de ani îl votează pe viitorul papă. Cel puţin 67 de ţări dispun în prezent de cardinali cu drept de vot în acest conclav, conform statisticilor Vaticanului, prin comparaţie cu mai puţin de 50 în momentul alegerii lui Francisc, în 2013.

Spre deosebire de papii dinaintea sa, Francisc a convocat rareori întregul Colegiu al Cardinalilor pentru consultări. Acest lucru, corelat cu răspândirea lor geografică diversă, arată că aceşti cardinali se cunosc foarte puţin între ei. Mulţi nu s-au întâlnit niciodată faţă în faţă.

„Faptul că Francisc evită în general să-şi convoace cardinalii la Roma limitează nivelul manevrelor dinaintea conclavului”, a comentat John Thavis, fostul şef al biroului de la Roma al Catholic News Service, care a raportat ştiri din perioada ultimelor trei papalităţi.

„Cea mai puternică influenţă a papei în ceea ce priveşte viitorul conclav va fi o participare mai largă şi transformarea alegerii unui nou papă într-un eveniment mai global”, a adăugat el.