Etica în presă și autocenzura

Situația dificilă cu care se confruntă presa locală din România este generată și de lipsa de etică a unor ziariști, care preferă „să întindă mâna, absolut fără niciun fel de remușcare, către politicienii locali”, a afirmat, în cadrul conferinței Sierra Quadrant „Presa locală, pilon esențial pentru o democrație autentică”, Brîndușa Armanca, jurnalistă și profesoară universitară.

„Bun. N-avem bani, e în regulă. Vedem ce se poate face, de unde mai putem să câștigăm niște bani pentru publicațiile noastre. Dar cei mai mulți ziariști nu asta fac. Întind mâna, absolut fără niciun fel de remușcare, către politicienii locali”, a afirmat ea.

Aceasta a citat ca exemplu unele publicații din Timișoara, orașul în care locuiește, care „în mod aproape deschis spun că ele sunt cu un anume partid”. Aceste redacții „nu sunt publicații de partid și primesc bani invizibili”, „bani negri”.

„Noi știm asta, dar dacă aș spune acuma numele unor publicații, aș fi dată în judecată și aș pierde, pentru că aceste tranzacții nu se fac la lumina zilei. Banii ăștia nu trec prin conturi de bancă. Ei vin într-un plic de la un partid”, a subliniat ea.

Un alt exemplu din Timișoara invocat de Brîndușa Armanca – „O doamnă europarlamentar finanțează, evident, tot netransparent, în sensul că nu se văd banii ăia acolo, decât în rare cazuri, o publicație, pentru două lucruri, și anume: la fiecare două zile, maxim două zile, apare ceva de bine cu această doamnă europarlamentar. Şi doi: această publicație trebuie să care pumni unui membru al unui alt partid, de preferință primarului, că el e acolo de la un partid pe care doamna îl dezavuează”.

Și încă un exemplu din orașul de pe Bega – „O doamnă care conduce un ziar a primit, de la Consiliul Județean, un loc într-o comisie” unde primește, pentru participarea la fiecare ședință, câte 1.000 de lei. „Evident că sunt plătite, astfel, serviciile de promovare serioasă și permanentă a Consiliului Județean și a șefului acesteia”, a comentat ea.

Concluzia este clară – presa se confruntă cu o criză etică iar „jurnaliștii care nu doresc să facă astfel de compromisuri pleacă. Și, într-adevăr, Timișoara a pierdut mulți jurnaliști” și abia dacă numărăm pe degete câteva din publicațiile un standard şi profesional, și etic, a mai spus Brîndușa Armanca.

Comentând acest subiect, Cristina Guseth, directorul Fundației Freedom House România (FHR), a afirmat că atâta timp cât ziariștii nu vor fi solidari și nu vor separa ceea ce este presă de cea ce nu este presă încrederea oamenilor în mass-media va continua să scadă.

Autocenzura

Cristian Andrei Leonte, cofondatorul ziarului local Info Sud-Est, a notat că, în perioada în care instituțiile publice „flutură” bugetele în fața jurnaliștilor, „poți observa o schimbare de paradigmă în titlurile din ziarele din Constanța”.

„Nu în toate, bineînțeles, dar în multe dintre ele se schimbă imediat, se vede imediat o schimbare de optică”, a arătat Leonte, care a subliniat că politicienii nu îți impun neapărat să scrii ceva, dar „mizează foarte mult pe gradul de autocenzură pe care îl au jurnaliștii”.

O altă tactică folosită la nivel local: scoaterea oamenilor buni din redacții prin oferirea unor locuri călduțe în instituțiile publice. „Practic, suprapusă cu criza aceasta de tineri jurnaliști, (…) în momentul în care mai vin și instituțiile publice și-ţi scot din redacție oamenii buni, oamenii vechi, cu experiență, e cu atât mai rău”, a adăugat Cristian Leonte.

Cristina Guseth a vorbit despre o „complicitate” la nivel local între unii ziariști și politicieni. „Mult prea mulți ziariști din presa locală doresc ca, prin presă, să câștige bani și compromisul pe care îl fac este mult prea mare. Atunci când ești consilierul unui primar și ai publicație locală, mie mi se pare că ești într-un conflict de interese și nu mai ai cum să faci presă”, a subliniat ea.

Iar ziariștii care se află în această „relație de complicitate” nu se confruntă cu problemele financiare cu care se luptă presa independentă. „Ei au o viaţă chiar foarte bună pe baza acestor contracte pe care le au cu autoritățile locale. Aici îmi pare mie pericolul, ca lucrul acesta să devină normalitate”, mai spus Cristina Guseth.