Eurobarometru: Tinerii români, cei mai convinşi din UE că nu au fost expuşi la dezinformare / Ce își doresc de la UE în următorii 5 ani

Nu mai puţin de 19% dintre tinerii români care au participat la un sondaj Eurobarometru efectuat în septembrie-octombrie 2024 au declarat că nu au fost expuşi niciodată dezinformării în ultimele şapte zile, fiind cei mai încrezători europeni din acest punct de vedere, urmaţi de bulgari, lituanieni şi estonieni, transmite Agerpres.

Întrebaţi care ar trebui să fie priorităţile UE în următorii cinci ani, cei mai mulţi tineri din România au răspuns situaţia economică şi crearea de locuri de muncă (41%), educaţia şi instruirea (32%), respectiv protecţia socială şi accesul la îngrijiri de sănătate (31%), în timp ce la nivelul UE tinerii au indicat ca principale priorităţi creşterea preţurilor şi a costului vieţii (40%), mediul şi schimbarea climatică (33%) şi situaţia economică şi crearea de locuri de muncă (31%).

Proporţia tinerilor din România care susţin că sunt favorabili UE şi modului în care funcţionează în prezent este de 42%, mai mare decât media UE (31%), în timp ce 37% dintre românii din categoria de vârstă 16-30 de ani spun că sunt mai degrabă favorabili UE, dar nu şi modului în care funcţionează în prezent, cu cinci puncte procentuale în plus faţă de media UE (32%).

Apoi, 15% dintre tinerii români spun că sunt mai degrabă sceptici în privinţa UE dar că şi-ar putea schimba opinia dacă UE va funcţiona mai bine, proporţie mai mică decât în UE (21%), în timp ce doar 2% din tinerii români afirmă că nu cred în ideea de UE în general (faţă de 6% media UE).

Întrebaţi care sunt sursele de unde îşi iau cele mai multe informaţii pe teme sociale şi politice, 33% dintre tinerii români au spus că de pe platforme de social media (faţă de 42% media UE), 29% au afirmat că se informează de la televiziune (faţă de 39% media UE) şi 21% din presa online sau platforme de ştiri (26% în UE).

Când li s-a cerut să aleagă principalele cinci platforme de social media de unde îşi iau informaţiile, 42% dintre tinerii români au ales Facebook şi Youtube, 35% – TikTok, 33% – Instagram şi 12% reţeaua X (fostă Twitter). La nivelul UE topul principalelor cinci platforme de unde tinerii îşi iau informaţii este sensibil diferit – Instagram (47%), TikTok (39), Youtube (37%), Facebook (27%), X (21%).

Întrebaţi cât de des cred că au fost expuşi personal la dezinformare şi la ştiri false în ultimele şapte zile, 22% dintre tinerii români au răspuns foarte des şi o proporţie similară des, în timp ce la nivelul UE media este de 15 şi respectiv 29%. O proporţie de 24% dintre românii din categoria 16-30 de ani susţin că au fost expuşi la dezinformare uneori în ultimele şapte zile, iar 10% rareori, faţă de 32% şi respectiv 14% la nivelul UE.

Însă nu mai puţin de 19% dintre tinerii români susţin că nu a fost expuşi niciodată la dezinformare în acest interval, faţă de 5% media UE, şi cea mai mare proporţie dintr-un stat UE, urmată de Bulgaria (11%), respectiv Lituania şi Estonia, câte 10%.

La polul opus, în nu mai puţin de nouă ţări din UE peste jumătate dintre respondenţi au declarat că au fost expuşi la dezinformare „dezinformare” des şi foarte des, cele mai mari proporţii înregistrându-se în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) şi Belgia (54%).

70% dintre participanţii la sondaj cred că pot recunoaşte dezinformarea, respondenţii din Malta (38%) şi Croaţia (36%) fiind cei încrezători în acest sens, în timp ce la polul opus se află tinerii din Austria şi Slovenia (27%), respectiv Germania (27%).

În ceea ce-i priveşte pe tinerii români, eu s-au declarat foarte încrezători că pot recunoaşte dezinformarea în proporţie de 31%, în timp ce 50% au afirmat că sunt oarecum încrezători că o pot recunoaşte. 14% dintre români au spus că nu sunt foarte încrezători că pot recunoaşte dezinformarea, iar alţi 2% s-au declarat deloc încrezători.

Eurobarometrul a fost efectuat de Ipsos între 25 septembrie şi 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre UE. Un total de 25.863 de tineri cu vârste între 16 şi 30 de ani au fost intervievaţi online. În România eşantionul de respondenţi a fost de 1.064 de persoane.