Euronews: La zece ani după începerea tratativelor, se apropie cumva România de aderarea la Schengen?

În ziua de 25 martie 2021, timpul de așteptare al camioanelor care traversează frontierele dintre statele membre ale Uniunii Europene se situa între zece și treizeci de minute, multe dintre traversări neînregistrând nicio întârziere joi seara, la ora 17, când transportatorii își începeau pelerinajul paneuropean.

Având în vedere că numai trei dintre statele membre nu sunt și membre ale Spațiului Schengen – cel care asigură circulația fără frontiere în toată Uniunea Europeană – această lipsă de întârziere nu era ceva neobișnuit. Dar între Ungaria și România, ambele state membre ale UE, timpul de așteptare se situa între 30 de minute și o oră.

La punctul de frontieră de la Nagylak – Nădlac, în vetul României, cozile se întindeau pe mai bine de 7 km și erau în continuă creștere, după cum arăta harta interactivă folosită de transportatori.

Deși România a aderat la UE în 2007, ea încă nu este membră a Spațiului Schengen, asta însemnând că întârzierile de la frontiera cu Ungaria de pe data de 25 martie sunt ceva obișnuit, cel puțin dacă se compară viteza. De obicei, întârzierile de la punctele de trecere a frontierei dintre cele două țări sunt de câteva ore, dacă nu chiar de zile.

În 2019, după o sărbătoare, cozile dintre cele două țări au durat aproape o săptămână.

„Deși este vorba de o singură graniță comună, actualul control la trecerea din România în Ungaria este efectuat de autoritățile din ambele țări, iar uneori, fiecare dintre cele două autorități au genuri de control diferite or, asta generează cozi foarte lungi”, afirmă Radu Dinescu, președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri.

Dinescu a declarat pentru Euronews că prin ‘mare lungime’ se înțelege o distanță de 20-30 km până în România de la granița cu Ungaria. El spune că, chiar dacă totul merge bine, la anumite ore din cursul săptămânii cozile se întind pe o distanță între 8 și 10 km, ceea ce, pentru camionagii, asta înseamnă între 4 și 10 ore de așteptare. Pandemia COVID-19 nu a făcut decât să agraveze situația. 

”Aproape imposibil”

Asta înseamnă că transportatorilor le este aproape imposibil să respecte regulile europene în privința perioadelor de odihnă, ele prevăzând o pauză de 45 de minute la fiecare 4 ore și 10 minute de condus. Dacă nu o fac, ei pot fi surprinși fie de autoritățile române, fie de cele ungare și pot fi amendați.

“Să aștepți 10 ore după ce ți-ai mișcat camionul doar timp de 10 – 15 minute, asta face regulamentul aproape imposibil de respectat”, spune el.

Au trecut zece ani de la începerea tratativelor cu România – țară membră a UE începând din 2007 – pentru ca ea să-și poată asigura un comerț fără frontiere cu vecinii săi europeni. Țara se află în aceeași situație cu Croația și cu Bulgaria, care au aderat la UE în 2013 și, respectiv, în 2007, dar care încă mai trebuie să adere la Spațiul Schengen. Frontiera Bulgariei cu Grecia și cea a Croației cu Slovenia înregistrează și ele mari întârzieri.

Prezentându-și prioritățile la o conferință de presă de luna trecută, noul premier al României, Florin Cîțu, a spus că speră ca România să adere la zona comercială Schengen până în anul 2024.

Potrivit declarațiilor lui Cîțu, problema se datorează raportului cu privire la România al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe tema corupției din țară, raport care urma să fie publicat în 2020, dar care a fost amânat până în 2021. Cîțu spune că, dacă va fi favorabil, el se așteaptă ca tratativele cu privire la Schengen să înceapă anul acesta.

„Se discută despre raportul MCV. Anul acesta trebuie să corectăm această problemă. Vom face tot ce vom putea pentru ca raportul MCV să fie favorabil”, a spus el. „Dacă totul merge bine și raportul va fi favorabil, putem spera să continuăm tratativele pe tema aderării la Schengen”.

Dar, deși Cîțu crede că aderarea României la zona comercială fără frontiere a UE depinde de raportul MCV, Comisia Europeană a declarat pentru Euronews că problemele nu au nicio legătură. În opinia Comisiei Europene, România este gata să adere la Schengen chiar de-acum.

„Comisia a susținut aderarea României la Schengen încă din anul 2011 și recomandă Consiliului Europeană să ia o decizie favorabilă, suspendând controlul de la frontierele interne”, a declarat pentru Euronews un purtător de cuvânt. “Unii au dat o tentă politică Mecanismului de Cooperare și Verificare. Comisia nu face așa ceva“.

Biroul lui Cîțu nu a răspuns repetatelor cereri ale Euronews de a face un comentariu (pe această temă).

Obiecții olandeze

Decizia Consiliului European depinde de votul tuturor celor 27 de state membre ale UE. Votul încă nu a fost programat și, începând din 2015, problema aderării României la Schengen nici măcar nu s-a aflat pe agenda oficială a Consiliului.

Știe însă toată lumea că premierul Olandei, Mark Rutte, se opune deschis aderării României la Schengen dacă țara nu înregistrează progrese notabile în combaterea corupției și în privința respectării statului de drept. Cîțu spune că, în acest an, a discutat cu Rutte, dar nu l-a întrebat și dacă se mai opune.

“Am discutat despre perspectivele promițătoare ale cooperării dintre România și Olanda, concentrându-ne asupra întăririi relațiilor economice și asupra impulsionării dialogului politic. Am spus că, fără nicio îndoială, România este pe deplin pregătită să intre în Zona Schengen”, a declarat Cîțu.

Biroul lui Rutte nu a răspuns repetatelor mesaje prin email ale Euronews, prin care i se cerea să facă un comentariu.

Votul care ar permite țării să adere la Schengen are nevoie de unanimitate, dar, cum Rutte nu și-a spus opiniile sale despre discuția cu Cîțu, nu se știe dacă temerile Olandei legate de corupția din România au fost îndeajuns de îndepărtate ca să îi schimbe poziția.

Teoria competiției

Dar, în timp ce olandezii au invocat corupția ca fiind motivul pentru care România nu a aderat încă la blocul Schengen, mulți români au o altă teorie, respectiv, aceea că Olanda nu este îngrijorată de statul de drept, ci de competiția cu România din portul Constanța, având în vedere că cea mai mare parte a comerțului maritim din Europa se face din portul olandez Rotterdam.

Constanța, un port aflat pe coastele României de la Marea Neagră, ar putea priva porturile din nordul Europei de o parte din comerț, dată fiind relativa sa apropiere de piețele din Orientul Mijlociu și din Asia.

“La nivel local, au apărut niște zvonuri despre interesele politice și economice ale unor state membre din UE, interese care o fac să fie împotriva acordului de a accepta România în Spațiul Schengen“, afirmă Dinescu.

Dar președintele Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri spune că aderarea la Schengen este doar una din multele probleme cu care se confruntă România și care nu au fost soluționate de guvern. El spune că Ungaria a depus eforturi ca să-și îmbunătățească infrastructura, pe când România nu a făcut asta.

“Vina e de ordin intern, oricât de mult ar vrea politicienii români să dea vina pe o parte terță“, spune el. “Problema cea mai importantă constă în faptul că Ungaria dispune în mod evident de o capacitate administrativă mai bună și de structuri de stat mai bine coordonate, dispunând totodată de capacitatea de a lua decizii ferme și de a le și pune în aplicare, în vreme ce România e mai degrabă slabă din acest punct de vedere”.

”Saturația în materie de lărgire”

El crede că, în pofida acestor lipsuri de ordin structural, dacă România ar adera la Schengen, asta ar îmbunătăți cu siguranță situația transportatorilor români, și nu doar în privința timpului de așteptare. Nu numai că drumul ar fi mult mai puțin stresant pentru șoferi, dar asta ar încuraja mai multe investiții străine directe în țară, întărind economia și făcând-o mult mai competitivă, mai spune el.

Dar, în pofida declarațiilor optimiste ale lui Cîțu din luna februarie, pandemia COVID-19 – care a dus la reinstalarea controalelor de frontieră în majoritatea statelor europene – și neplăcerea generală față de o deschidere a frontierelor din Europa, manifestată mai ales de președintele francez Emmanuel Macron, sugerează că aderarea României la Schengen în viitorul apropiat ar putea fi încă departe, susțin analiștii.

“Fără să dăm vina pe criticii României, trebuie să recunoaștem că și UE s-a cam săturat de lărgire or, asta nu se referă doar la admiterea unor noi state membre, ci și la ‘lărgirea‘ Spațiului Schengen și a Zonei Euro, spații în care să intre niște state membre ‘mai noi’“, a declarat pentru Euronews analistul politic Radu Magdin. “Asfel încât, deși nepărtinitoare, criteriile de ordin tehnic trebuie să condiționeze perspectivele intrării statelor membre în Spațiul Schengen și în Zona Euro, UE trebuind totodată să-și definească obiectivele strategice pentru un viitor complicat și să analizeze perspectivele viitoare de lărgire prin niște lentile mai pragmatice“, a adăugat el.

Magdin mai spune că, în afara acelor sectoare afectate direct, cum ar fi cel al transportatorilor, și înaintea declarațiilor lui Cîțu din luna februarie, “în ultimii ani, subiectul a fost rareori discutat în public“. Și cum, din cauza COVID-19, frontierele se închid pe întregul continent. se pare că “obiectivul e unul îndepărtat“.

“Este mai puțin o prioritate chiar și pentru români. În contextul pandemiei, libera circulație a persoanelor și a mărfurilor în UE s-a dovedit mai puțin rezistentă”, spune el. “Chiar dacă România ar adera la Spațiul Schengen în acest an sau într-un viitor, acum cel mai important lucru este ca România să se așeze la masa discuțiilor pe tema întăririi liberei circulații în toată Uniunea Europeană”.

Sursa: Euronews / Articol de Orlando Crowcroft / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)