Europa este împărțită în ceea ce privește cheltuielile defensive: modelul baltic vs. modelul spaniol

Analiză 20 Minutos, preluată de Rador:

NATO nu are cale de întoarcere: țările trebuie să-și sporească investițiile în apărare, dar cheia constă nu numai în ce și cât de mult, ci și în cum. Care sunt amenințările și de ce are nevoie fiecare aliat pentru a se adapta unei lumi din ce în ce mai tensionate și nevoii de a înțelege noile forme de conflict? Impulsul Spaniei a venit săptămâna aceasta cu o investiție suplimentară de 10,471 miliarde de euro pentru a ajunge la 2% din PIB în cheltuielile de apărare, o țintă care a devenit deja „plafonul” pentru cheltuieli.

De fapt, foaia de parcurs a lui Sánchez include totul, de la modernizarea Forțelor Armate până la prevenirea dezastrelor naturale și securitatea cibernetică. Dar ce planuri au alte țări și în ce vor investi până în 2025?

Polonia a devenit una dintre țările cu cele mai mari investiții relative în apărare, alocând 4,12% din PIB (48,7 miliarde) în 2025. Aceste cheltuieli s-au concentrat pe o modernizare profundă a forțelor sale armate, cu achiziții la scară largă, cum ar fi 96 de elicoptere AH-64E Apache (10 miliarde de euro), precum avioanele FAIM-509 și mi-5090, precum și sisteme Patriot, precum și drone MQ-9B SkyGuardian. 

Deși abordarea sa este predominant convențională, Polonia a început, de asemenea, să își consolideze rețeaua și capacitățile de apărare digitală, ca parte a extinderii sale militare cuprinzătoare.

Pilonul fundamental al Alianței Atlantice este reprezentat de Statele Unite: Washingtonul își menține conducerea absolută în cheltuielile militare în cadrul NATO, Donald Trump cere o contribuţie de 5% din PIB-ul tuturi ţărilor și un buget de 849,8 miliarde de dolari până în 2025 (746,5 miliarde de euro). În plus, cu o defalcare foarte detaliată, așa cum se reflectă în documentele distribuite de Casa Albă: 310,7 miliarde de dolari sunt alocate pentru achiziția și dezvoltarea de sisteme. 

Mai exact, 14,5 miliarde de dolari sunt direcționate către activități în spațiul cibernetic, inclusiv protecția infrastructurii critice, operațiuni cibernetice ofensive și defensive și sisteme de supraveghere digitală. În plus, 61,2 miliarde de dolari sunt investite în aviație, 48,1 miliarde de dolari în capacități navale și 30 de miliarde de dolari în vehicule de luptă la sol, inclusiv noul XM30.

Germania a adoptat o abordare strategică a apărării digitale, anunțând o investiție suplimentară de 6,5 miliarde de euro până în 2025, concentrată pe crearea unei noi ramuri militare pentru spațiul cibernetic și combaterea campaniilor de dezinformare. 

Aceasta include protecția rețelelor, a sistemelor de comunicații și a platformelor de analiză a inteligenței digitale. Această investiție se adaugă eforturilor sale de a îndeplini ținta de 2% din PIB și de a-și moderniza forțele armate. Restul investiției va proveni dintr-un fond multianual de 100 de miliarde de euro aprobat după începerea războiului din Ucraina.

Franța, la rândul ei, și-a stabilit propriile cifre. Bugetul apărării pentru 2025 a fost decis la 50,5 miliarde de euro, o creștere cu 3% față de anul precedent. Așa-numita Lege de programare militară 2024-2030 prevede, de asemenea, o investiție totală de 413 miliarde de euro în securitate în această perioadă, marcând o creștere de 40% față de planul anterior. 

Guvernul francez plănuiește investiții semnificative în modernizarea descurajării nucleare, îmbunătățirea informațiilor militare și întărirea apărării cibernetice. În același timp, de exemplu, a lansat un fond de apărare de 450 de milioane de euro, administrat de Bpifrance, care le permite cetățenilor să investească în industria de apărare cu contribuții de 500 de euro.

În Marea Britanie, planurile s-au schimbat, dee asemenea. Premierul Keir Starmer a anunțat angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB până în 2027, cu ambiția de a ajunge la 3% în următoarea leioslatură, în funcție de condițiile economice și fiscale. Se concentrează, mai presus de toate, pe inovație și, în acest scop, a fost lansată o nouă organizație pentru a furniza rapid tehnologie militară de ultimă oră trupelor britanice și pentru a crea locuri de muncă înalt calificate în toată țara, după cum a explicat Downing Street. 

În plus, a fost evidențiată importanța securității cibernetice spațiale, în special având în vedere dependența tot mai mare de operațiunile militare în spațiu. Aceasta include protejarea sateliților și a sistemelor de comunicații împotriva amenințărilor cibernetice. În total, Londra vrea să investească 56,9 miliarde de lire sterline în apărare și securitate pe tot parcursul acestui an.

Mai la sud, Grecia a menținut în mod tradițional cheltuieli mari pentru apărare, fapt care a convertit-o într-o pasăre rară în țările sudice. S-a concentrat pe achiziționarea de sisteme precum aeronave Rafale și modernizarea F-16-urilor sale, împreună cu îmbunătățirea capacităților sale de apărare aeriană și navale. 

Deși cheltuielile sale pentru apărarea cibernetică nu sunt detaliate în mod explicit, se presupune că o parte a modernizării sale tehnologice include consolidarea rețelelor militare și a sistemelor de comandă digitalizate pentru a face față amenințărilor hibride din estul Mediteranei.

Italia și-a mărit bugetul militar la 31,2 miliarde de euro până în 2025, cu 13 miliarde de euro alocate pentru achiziționarea de tehnologie militară, inclusiv noi avioane de luptă, sisteme antiaeriene și platforme digitale. Deși în mod tradițional nu a îndeplinit ținta de 2% din PIB, s-a angajat să o atingă până în 2028. Prioritățile sale includ digitalizarea infrastructurii și dezvoltarea capacităților cibernetice ca parte a procesului său de modernizare.

Un caz important este și Lituania, care, confruntată cu amenințarea rusă, a decis să-și majoreze cheltuielile de apărare la 4% din PIB în 2025, în vederea atingerii de 6% în perioada 2026-2030. Acest efort va permite înființarea unei divizii de luptă complet echipată și va consolida capacitățile sale de apărare teritorială. 

Deși detaliile privind cheltuielile cibernetice nu au fost încă finalizate, guvernul a discutat măsuri pentru a-și consolida infrastructura digitală, în special în comunicații și apărare electronică.

În cele din urmă, NATO este împărțită în două blocuri când vine vorba de investiții în apărare, iar ceea ce marchează aceste blocuri este „proximitatea războiului” din Ucraina: balticii lucrează pentru a-și consolida capacitățile militare „tradiționale”, ca să spunem așa, deși nu ignoră amenințările hibride. Dar ei trebuie să aibă armatele „pregătite de război”, după cum au comentat mai mulți lideri.

În schimb, în sud, Spania și Italia solicită o definiție mai largă a apărării, care să nu se concentreze doar pe reînarmare, un concept pe care atât Pedro Sánchez, cât și Giorgia Meloni l-au respins. Dar scopul tuturor este același: să se adapteze la noile vremuri, la noua eră a apărării.

Sursa: 20 MINUTOS / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea