Europa Liberă: Corina Corbu, șefa Înaltei Curți, primește daune morale de 500.000 de lei pentru că a fost trimisă în judecată și apoi achitată. Decizia nu este definitivă

Președinta Curții Supreme, Alina Corina Corbu, se judecă cu statul și cere 5 milioane de lei daune morale deoarece a fost trimisă în judecată și apoi achitată într-un dosar penal. O primă instanță a decis ca judecătoarea să primească daune de 500.000 de lei, relatează Europa Liberă.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat statul român în judecată în decembrie 2018. Pe atunci, Alina Corina Corbu conducea Secţia de contencios administrativ a Instanței Supreme. Cererea de chemare în judecată se întinde pe 17 pagini.

Procesul a fost soluționat, în primă instanță, de Tribunalul București, care a decis ca judecătoarea Corbu să primească daune morale de 500.000 de lei. De zece ori mai puțin decât ceruse statului român actuala șefă a ÎCCJ.

Din motivarea tribunalului, obținută de Europa Liberă, rezultă „că la data de 7 octombrie 2011, în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai Instanţei Supreme”.

În continuare, în același document se arată că, din cauza apariției în presă a informației că judecătoarea Corbu este cercetată de DNA, aceasta „a suferit un veritabil șoc emoţional”, care a avut consecințe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”.

„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de «judecător corupt», rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.

Acuză DNA că a scurs informații către presă

Alina Corbu a scris în cererea sa chemare în judecată că, timp de patru luni, a fost supusă „unei campanii de presă agresive”, fără ca împotriva ei să fie formulată oficial o acuzație penală.

Șefa ÎCCJ susține că, la acea vreme, a existat o scurgere de informaţii către presă din interiorul DNA, care i-a vătămat onoarea şi reputaţia profesională.

„Statul Român şi-a încălcat obligaţia pozitivă de a păstra în siguranţă informaţiile de care dispunea, pe fondul cercetărilor din dosarul penal nr.82/P/2011 al DNA”, a scris Corbu în cererea de chemare în judecată, potrivit motivării primei instanței.

În plus, prin campania media declanșată s-a urmărit „compromiterea prezumţiei de nevinovăţie, dar şi afectarea reputaţiei profesionale a reclamantei”, a mai acuzat aceasta.

Chemată la acea vreme la DNA pentru audieri, Corbu arată că a fost întâmpinată de foarte mulți ziariști și că a fost fotografiată fără a i se cere acceptul.

„Deşi reclamanta nu a comunicat cu presa, prezenţa sa la sediul DNA a fost comentată pe larg în presa scrisă şi audio-vizuală, cu redarea unor imagini şi a unor fotografii pentru care reclamantei nu i s-a cerut niciodată acordul sau vreun drept la replică”, se mai arată în documentul citat.

Alina Corbu s-a mai plâns și de durata urmăririi penale în cazul său, care a durat 2 ani şi 5 luni.

După ce a fost trimisă în judecată, Corbu a fost suspendată, potrivit legii, din funcția de judecător de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Citește integral pe Europa Liberă.

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea