Europa merge la urne, Olanda lansează maratonul electoral

Deschiderea secțiilor de votare în Olanda a marcat joi începutul a patru zile de alegeri în cele 27 de țări ale UE pentru alegerea a 720 de eurodeputați, un scrutin care ar urma să marcheze un avans sensibil al dreptei naționaliste, transmite AFP.

La aproape doi ani și jumătate de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina și într-un moment în care UE se luptă să găsească fonduri pentru a-și consolida industria de apărare, 370 de milioane de europeni sunt chemați la urne într-un climat dificil. Principalele țări din UE susțin că sunt ținta atacurilor de dezinformare rusești.

Olanda, unde alegătorii au început să voteze la ora 07:30 (05:30 GMT), a dat startul acestei lungi secvențe care se va încheia duminică, când vor vota Germania și Franța, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar.

Partidul Libertății (PVV) al liderului de extremă-dreapta Geert Wilders, câștigătorul surpriză al alegerilor din noiembrie, conduce în sondaje. Deși a revenit asupra promisiunii de a organiza un referendum obligatoriu privind un „Nexit” – o ieșire a Olandei din UE -, manifestul său rămâne extrem de eurosceptic.

Olanda este una dintre țările în care se așteaptă ca principalul contingent de eurodeputați să provină din partea forțelor naționaliste, la fel ca și Franța, unde Jordan Bardella, liderul listei Rassemblement National, conduce în sondaje, sau Italia, unde se așteaptă ca premierul Giorgia Meloni și partidul său post-fascist Fratelli d’Italia să câștige.

Pentru Nathalie Brack, profesor de științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles, singularitatea acestor alegeri nu este atât creșterea dreptei radicale, cât „un fel de normalizare” a acesteia.

„Ideile lor sunt mult mai sus pe agendă și ideea de cooperare cu anumite forțe radicale de dreapta devine aproape normală, întrucât există coaliții la nivel național cu extrema dreaptă”, a explicat ea pentru AFP.

Cine va conduce Europa?

Una dintre primele sarcini ale noului Parlament, ale cărui contururi se vor contura duminică seară, va fi să confirme – sau să infirme – alegerile pentru „funcțiile de vârf”, șefii instituțiilor europene asupra cărora cei 27 de lideri europeni vor încerca să se pună de acord în cadrul unui summit programat pentru sfârșitul lunii iunie la Bruxelles.

Pentru președinția Comisiei, germanca Ursula von der Leyen, care candidează pentru un al doilea mandat și provine din partea PPE (dreapta), cel mai mare grup din Parlament, pare să fie într-o poziție bună.

Dar nu este exclusă o surpriză de ultim moment la finalul negocierilor tradiționale de noapte de la Bruxelles.

Dacă va fi aleasă de cei Douăzeci și Șapte, „VDL” va trebui totuși să treacă prin Parlament, a priori, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, la mijlocul lunii iulie. O respingere – și căutarea unui nou candidat – ar întârzia întregul proces.

Sébastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors, atrage atenția că „capacitatea de a naviga pe vreme grea necesită rapiditate”, subliniind impactul pe care orice ezitare în desemnarea viitoarelor „șefe ale Europei” ar putea să îl aibă în termeni de imagine în restul lumii.

“Coeziunea în fața lui Putin”

„Miza este capacitatea Europei de a întruchipa democrația, de a găsi mereu compromisuri, de a menține un minim de coeziune (…) în fața lui Putin, în fața Chinei, în fața viitorului președinte american”, a explicat el pentru AFP, într-o aluzie la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie, care ar putea duce la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

În timp ce „marea coaliție” formată din cele trei grupuri principale actuale (dreapta, socialiști, centriști) va păstra probabil o majoritate, marja sa de manevră ar putea fi mult redusă și ar putea avea nevoie de forțe suplimentare, ceea ce indică negocieri intense.

Potrivit sondajelor, este probabil ca PPE să rămână principala forță politică, urmată de social-democrați.

Miza este cine va ocupa locul al treilea, ocupat în prezent de Renew Europe (care cuprinde partidul Renașterea al lui Emmanuel Macron), aflat în declin și amenințat de ascensiunea a două grupări radicale de dreapta: Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Identitate și Democrație (ID, care cuprinde RN-ul francez).

Prezența la vot va fi analizată cu atenție, în special pentru a vedea dacă se confirmă valul din 2019 – când s-a depășit pragul de 50%.

Potrivit Eurobarometrului, aproximativ șapte din zece europeni văd în UE un „refugiu de stabilitate într-o lume tulbure”, iar 71% dintre ei intenționează să meargă la vot, cu zece puncte mai mult decât în 2019.