Europa pare să se îndrepte către o recesiune. Cele mai mari economii ale sale, Germania şi Franţa, se luptă cu problemele politice şi economice, spun analiștii

Europa pare să se îndrepte către o recesiune, în timp ce cele mai mari economii ale sale, Germania şi Franţa, se luptă cu problemele politice şi economice la nivel intern, relatează CNBC, citată de News.ro.

Activitatea companiilor din industriile de producţie şi servicii din ambele ţări – cea mai mare şi, respectiv, a doua cea mai mare economie a Europei – a scăzut mult mai mult decât erau aşteptările în septembrie, au arătat datele publicate luni.

În Germania, indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) HCOB, care măsoară activitatea de afaceri în ambele sectoare, a scăzut de la 48,4 în august la 47,2 în septembrie, un minim de şapte luni şi sub aşteptările de 48,2.

Între timp, în Franţa, PMI-ul compozit a atins în septembrie un minim al ultimelor opt luni, de 47,4, în scădere de la 53,1 în august şi sub aşteptările de 50,6.

Un nivel de peste 50 indică o expansiune, în timp ce un nivel inferior acestui prag sugerează o contracţie.

Pentru zona euro în ansamblu, S&P Global, care compilează datele, a declarat că activitatea de afaceri în zona monedei unice a scăzut în septembrie pentru prima dată în şapte luni, coborând la 48,9 în septembrie faţă de 51 cu o lună înainte.

Datele PMI – un indicator al activităţii economice din regiune urmărit îndeaproape – sunt cele mai recente cifre care indică o încetinire importantă a factorilor de creştere tradiţionali ai Europei, atât Germania, cât şi Franţa abordând revoltele politice şi incertitudinea economică la nivel intern.

„Scăderea mare a PMI compus din zona euro sugerează că economia încetineşte puternic, că Germania este în recesiune, iar impulsul olimpic din Franţa a fost mic”, a declarat Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa la Capital Economics, într-o analiză de luni.

„În vreme ce noul guvern minoritar al Franţei intenţionează acum să înăsprească în mod semnificativ politica fiscală, perspectivele de creştere în Franţa par din ce în ce mai slabe”, a menţionat Kenningham, în timp ce pentru Germania, el a spus că „sondajele sugerează, de asemenea, că Germania intră mai adânc în recesiune”.

Declinul din Germania nu este nou, economia odată în plină expansiune a ţării, orientată spre export, cochetând cu recesiunea de mai bine de un an.

Înaintea celor mai recente date PMI, economiştii se aşteptau ca economia din Germania să crească doar cu 0,3% în 2024, potrivit Bundesbank; prognoza de primăvară a Comisiei Europene a fost şi mai pesimistă, prezicând doar o creştere de 0,1% în acest an.

Cele mai recente date PMI ale ţării arată că „o recesiune tehnică pare să se pregătească”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank (HCOB), într-o analiză de luni.

El se aşteaptă ca PIB-ul Germaniei pentru trimestrul curent să scadă cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

În al doilea trimestru, PIB-ul a scăzut deja cu o rată de 0,1%.

„Există încă o oarecare speranţă că trimestrul al patrulea va fi mai bun, deoarece salariile mai mari combinate cu o inflaţie mai scăzută ar trebui să stimuleze nu numai venitul real, ci şi consumul, susţinând cererea internă”, a adăugat el.

Odinioară exemplul Europei pentru creştere, Germania este acum asemănată cu „omul bolnav” al Europei de către economişti.

”Este cu siguranţă uşor de enumerat multe provocări: creşterea şi concurenţa chineză, preţurile mai mari la energie, tranziţia ecologică, transformarea în sectorul auto, îmbătrânirea populaţiei şi întârzierea investiţiilor în infrastructura publică”, a spus el, remarcând că există, de asemenea, o percepţie privind incapacitatea guvernului de coaliţie de a aborda aceste provocări, a declarat economistul J.P. Morgan pentru zona euro, într-o notă intitulată ”Verificarea pacientului german”.

În Franţa, după luni de incertitudine politică în urma unor alegeri anticipate neconcludente la începutul acestui an, abia s-a format un guvern sub noul prim-ministru Michel Barnier.

Veteranul conservator şi fost negociator pentru Brexit a moştenit totuşi ceva ca un potir otrăvit, ţara confruntându-se cu provocări fiscale acute care necesită o atenţie imediată.

Prima sarcină a lui Barnier este să supravegheze formarea unui proiect de buget pentru 2025 în timp record, deoarece acesta trebuie supus la vot în Adunarea Naţională a Franţei la începutul lunii octombrie.

Guvernul trebuie, de asemenea, să prezinte Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului în câteva săptămâni, dacă doreşte să evite procedurile disciplinare, deoarece deficitul său bugetar, considerat excesiv” de către braţul executiv al UE, continuă să încalce regulile UE.

Franţa a cerut săptămâna aceasta Comisiei să prelungească termenul limită de 20 septembrie pentru a prezenta propuneri de reducere a datoriilor.

Ameninţarea permanentă reprezentată de opoziţia de extremă dreapta Adunarea Naţională, condusă de Jordan Bardella şi Marine Le Pen, rămâne şi ea şi ar putea face guvernul lui Barnier vulnerabil la provocările atât din partea extremei drepte, cât şi a celei de extremă stângă, prin intermediul alianţei Noul Front Popular (NFP sau FP).

Ambele blocuri se simt marginalizate după ce au avut rezultate bune în alegerile în două tururi din iunie şi iulie.

Analiştii, inclusiv David Roche, preşedintele Quantum Strategy, consideră că guvernul condus de Barnier este puţin probabil să dureze mai mult de un an, punând în spate reformele economice şi bugetare atât de necesare.

”Acest lucru va duce la înrăutăţirea deficitului fiscal şi a datoriilor Franţei. Franţa va sfida UE cu privire la procedura de deficit excesiv. Paralizia ţine de gât atât Franţa, cât şi Germania”, a spus Roche.

”RN şi FP vor aştepta aniversarea unui an de la alegerile legislative – cea mai devreme dată la care pot avea loc legal noi alegeri legislative – înainte de a-l distruge pe Barnier”.

El a adăugat că nu se vor face reforme în acest timp.

De asemenea, extrema-dreapta reprezintă o ameninţare în Germania, partidul Alternativa pentru Germania având rezultate bune la ultimele alegeri din landuri, deoarece imigraţia, integrarea şi o recesiune economică devin punctele centrale ale nemulţumirii publice.