Europa va reduce intrarea autovehiculelor chinezeşti dacă va integra lanţurile de aprovizionare, arată un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei

Cota de piaţă în Uniunea Europeană a autovehiculelor electrice din China se va reduce la jumătate faţă de nivelul prevăzut pentru 2035 dacă Europa va crea un lanţ de aprovizionare şi producţie total integrat, care va diminua costurile de fabricaţie, a semnalat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), relatează EFE.

În ritmul actual, autovehiculele chinezeşti vor atinge o cotă de 40% din piaţa electricelor din UE, în 2035, dublu faţă de nivelul actual, de 20%, inclusiv cu noile taxe aprobate de Bruxelles, se menţionează într-un raport privind industriile strategice pentru tranziţia energetică, publicat marţi de IEA, transmite Agerpres.

Raportul precizează că, dacă industria auto europeană vrea că concureze pe piaţa autovehiculelor electrice, va fi „esenţial” să-şi diminueze costurile de producţie şi în acest sens să realizeze o integrare completă a lanţurilor de aprovizionare, incluzând bateriile, ce reprezintă aproape 40% din costul total.

De aceea, IEA consideră că producţia în Europa a tehnologiilor pentru tranziţia energetică va depinde de succesul aplicării Legii Industriei Zero Emisii Nete, care are obiective „uşor de atins” în ceea ce priveşte tehnologiile eoliene şi pompele de căldură, dar cu provocări „mult mai mari” în sectorul auto.

Documentul subliniază că, la nivel global, dezvoltarea uniformă a industriei tehnologiilor curate şi comercializarea acestora vor fi elemente cheie pentru combaterea schimbărilor climatice.

De asemenea, reaminteşte că piaţa mondială a principalelor şase tehnologii de energie curată (fotovoltaice, eoliene, vehicule electrice, baterii, electrolizoare şi pompe de căldură) a crescut de patru ori în perioada 2015-2023, an în care a depăşit 700 miliarde de dolari (circa 647.216 miliarde euro).

Această creştere va continua în forţă şi cifra se va majora de aproape trei ori până în 2035, când va depăşi 2.000 de miliarde de euro. Ca exemplu, este o cifră echivalentă celei a pieţei mondiale de petrol din ultimii ani, menţionează IEA.

Raportul reaminteşte că „există un mare val de producţie a tehnologiilor curate” la nivel mondial, cu investiţii în acest sector de 235 miliarde dolari în 2023, în urcare cu 50%.

China este în prezent marele centru mondial al producţiei de tehnologii curate, dar IEA consideră că asta nu se datorează numai costurilor reduse de producţie, ci şi altor factori importanţi, precum enorma sa piaţă internă şi gradul ridicat de integrare a companiilor şi facilităţilor în lanţurile de aprovizionare.

În ritmul actual, China va exporta tehnologii curate de peste 340 miliarde dolari în 2035, echivalentul sumei obţinute din exporturile de petrol de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite în 2024.

În SUA, raportul semnalează că legea privind Reducerea inflaţiei şi cea privind Infrastructura dau roade, cu 230 miliarde dolari deja mobilizaţi până în 2030, ceea ce presupune ca, de exemplu, cererea naţională de panouri fotovoltaice să fie acoperită din producţia internă până în 2035.

În America Latină, se evidenţiază rolul important pe care îl poate juca Mexicul ca şi centru de producţie pentru piaţa nord-americană, ceea ce este în prezent în privinţa autovehiculelor cu combustie internă.

De asemenea, raportul subliniază potenţialul rol al Braziliei, care are deja o importantă industrie de palete de turbine eoliene (acum produce 5% din totalul mondial) şi care, datorită abundenţei de energii regenerabile – la fel ca şi vecinii săi – ar putea exporta în ţările dezvoltate produse realizate aproape fără emisii cu efect de seră, precum oţel sau amoniac, destinate pieţelor unde sunt mai scump de produs, precum Japonia sau Europa.

IEA evidenţiază importanţa producţiei de tehnologii curate în lupta cu schimbările climatice cu un exemplu: o navă container încărcată cu panouri fotovoltaice oferă aceeaşi capacitate de generare a electricităţii ca şi 50 de vaze mari cu gaz lichefiat sau o sută încărcate cu cărbune.