G4Media.ro

Europarlamentarul Corina Crețu: Telemunca are avantajale sale certe, dar „dreptul la deconectare”…

Corina cretu comisar european candidati europarlemntare sursa foto facebook pro romania

Europarlamentarul Corina Crețu: Telemunca are avantajale sale certe, dar „dreptul la deconectare” trebuie să devină unul fundamental

Și România trebuie să adopte rapid legislația care să reglementeze munca la distanță, arată europarlamentarul Corina Crețu. Aceasta susține că telemunca și-a demonstrat, în mod cert, avantajele, mai ales în perioada de pandemie, însă trecerea completă în online a însemnat pentru foarte mulți cetățeni „un volum de muncă nesănătos”, motiv pentru care Parlamentul Europeana a adoptat inițiativa ca „dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

„(…)Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura prezenței permanentă pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după coronacriză.

Acesta este motivul pentru care am votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se „deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați. Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online.

Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a scris Corina Crețu pe pagina personală de Facebook.

Sursa Foto: Corina Cretu/ Comisia Europeana

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. De fapt, se gândeşte el în timp ce ajustează cifrele Ministerului Abundenţei, nici măcar nu este vorba de o falsificare: înlocuieşte, pur şi simplu, o aberaţie cu alta. Cea mai mare parte a materialului cu care lucrează nu are nici un fel de legătură cu nimic din lumea reală, nici măcar acel gen de legătură pe care o conţine o minciună sfruntată. Statisticile sunt la fel de fanteziste în versiunea lor originală, cum sunt şi în versiunea aşa-zis rectificată. De multe ori, se presupune că sunt compuse din cap. De exemplu, previziunile Ministerului Abundenţei estimaseră producţia de ghete în trimestrul respectiv la o sută patruzeci şi cinci de milioane de perechi. Producţia reală este dată ca fiind de şaizeci şi două de milioane. Cu toate astea, rescriind previziunile, Winston coboară cifra la cincizeci şi şapte de milioane, pentru a lăsa loc obişnuitei pretenţii că planul a fost depăşit. Oricum, şaizeci şi două de milioane nu este cu nimic mai aproape de realitate nici decât cincizeci şi şapte de milioane, şi nici decât o sută patruzeci şi cinci de milioane. Mai mult ca sigur că nu s-a produs nici măcar o singură gheată. Adică, de fapt, cel mai sigur este că nimeni nu ştie cu siguranţă câte anume s-au produs, şi nici nu are nici o importanţă. Tot ce ştii este că în fiecare trimestru se produc cantităţi astronomice de ghete pe hârtie, în timp ce jumătate, poate, din populaţia Oceaniei umblă desculţă. Şi la fel se întâmpla cu fiecare categorie de produse şi cu toate faptele scrise, mari sau mici. Totul se topeşte într-o lume neguroasă unde, în cele din urmă, până şi anul devine incert.

  2. Si protestul in strada sau pe facebook e deconectare, poti sa ajungi si in parlament, ca aur, apoi ai 4 ani de spectacol pe banii lor.

  3. Dreptul de a ne deconecta îl cam avem. Ce ne lipsește este capacitatea de a o face.