Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă cere ca problemele de sănătate mintală să fie recunoscute ca motiv la solicitarea concediului medical / ”Stresul, anxietatea şi depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă”

Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă (Grupul Verzilor/ALE) s-a adresat Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, făcând apel la importanţa recunoaşterii oficiale a problemelor de sănătate mintală ca motiv justificat pentru concediu medical şi la şi promovarea sănătăţii mintale la locul de muncă, transmite Agerpres.

Sănătatea mintală este un aspect esenţial al bunăstării fiecărei persoane, iar ignorarea acesteia poate avea consecinţe grave atât pentru individ, cât şi pentru întreaga societate. Deşi sănătatea fizică este bine reglementată în ceea ce priveşte drepturile angajaţilor, sănătatea mintală nu beneficiază de aceeaşi atenţie. În multe cazuri, cei care suferă de afecţiuni mintale sunt reticenţi în a solicita ajutor, din cauza stigmatizării sociale sau a fricii de consecinţe profesionale.

Printr-o scrisoare adresată Ministrei Muncii şi Solidarităţii Sociale, europarlamentarul verde a cerut lămuriri cu privire la planurile legislative pentru recunoaşterea oficială a problemelor de sănătate mintală ca motiv justificat pentru concediu medical. Problemele precum depresia, anxietatea sau epuizarea profesională (burnout) afectează capacitatea unei persoane de a lucra la fel de mult ca şi bolile fizice. Angajaţii ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a obţine concediu medical în astfel de situaţii, fără a se teme de stigmatizare sau de pierderea locului de muncă. În prezent, un angajat poate beneficia de concediu medical din acest motiv doar pe baza unui raport medical efectuat de un medic psihiatru.

De asemenea, Nicu Ştefănuţă a întrebat Ministerul Muncii dacă are în vedere planuri pentru crearea unui cadru legislativ care să asigure sprijinul pentru sănătatea mintală la locul de muncă. Este esenţial ca angajatorii să fie obligaţi să adopte măsuri preventive şi să ofere acces la resurse pentru gestionarea sănătăţii mintale.

Programele de consiliere psihologică, orele de lucru flexibile şi crearea unui mediu de muncă sănătos din punct de vedere mental trebuie să devină standarde în toate companiile.

Mai mult, europarlamentarul Nicu Ştefănuţă a cerut informaţii despre planurile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale de a organiza campanii de conştientizare şi educare pentru angajatori şi angajaţi cu privire la importanţa sănătăţii mintale şi la recunoaşterea semnelor timpurii ale afecţiunilor mintale.

„Tragedia recentă de la compania multinaţională Atos din Timişoara este doar un exemplu în care managementul toxic, abuzurile şi presiunea constantă reprezintă normalitatea la locul de muncă, iar sănătatea mintală a angajaţilor este profund afectată. Stresul, anxietatea şi depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă ce afectează lucrătorii europeni. Proporţia lucrătorilor la nivel european care declară că se confruntă cu factori de risc care le pot afecta negativ sănătatea psihică este de aproape 45%. Sănătatea mintală nu este un lux, ci o necesitate fundamentală. Este nevoie de un efort coordonat pentru a elimina stigmatul asociat acestor probleme şi pentru a încuraja oamenii să caute ajutor la timp”, declară Nicu Ştefănuţă.

Potrivit unui sondaj Gallup realizat anul acesta în toate statele europene, România este pe primul loc în privinţa gradului de implicare al cetăţenilor în profesia lor, cu cea mai mare pondere a celor care spun că sunt foarte implicaţi (36% în 2023 faţă de 34% în 2022). Acelaşi sondaj arată că ponderea românilor care se declară stresaţi de jobul pe care îl au a crescut cu două puncte procentuale anul trecut, la fel ca numărul celor care declară că au experimentat sentimente de furie la locul de muncă.