Europarlamentarul Victor Negrescu, împotriva tăierii a 1,52 miliarde de euro din bugetul anual al UE, tăiere cerută de state membre

Victor Negrescu, unul dintre negociatorii Parlamentului European pentru bugetul european al anului 2025, a tras un semnal de alarmă în plenul legislativului european cu privire la tăierile masive propuse de Consiliul UE, în valoare de 1.52 miliarde de euro, cu ocazia prezentării poziţiei Parlamentului European asupra bugetului UE al anului viitor, transmite News.ro. În intervenţia sa, acesta a susţinut că propunerea Consiliului UE (adică statele membre) este inacceptabilă şi a subliniat necesitatea suplimentării alocărilor financiare în vederea asigurării investiţiilor necesare şi creşterii nivelului de trai al cetăţenilor, arată europarlamentarul într-un comunicat.

”Nu. Propunerea pe care a făcut-o Consiliul pentru bugetul european al anului viitor nu poate fi acceptată ca atare. Se îndepărtează prea mult de ceea ce Parlamentul European a solicitat prin orientările sale adoptate anul acesta şi se propun tăieri severe care contravin cu ceea ce s-a agreat în recenta revizuire a Cadrului Financiar Multianual. Rolul meu în calitate de raportor şi negociator-şef al Parlamentului European este de a apăra rolul de autoritate bugetară a instituţiei noastre, dar şi să mă asigur că bugetul anual adresează priorităţile asupra cărora am convenit cu grupurile politice”, a spus Negrescu.

El a arătat că recentele alegeri europene au transmis un mesaj clar cu privire la faptul că, pentru a avea mai multă solidaritate între statele membre şi mai multe investiţii în politici şi programe, avem nevoie de finanţări adecvate şi avem nevoie, desigur, ca acele finanţări să îmbunătăţească vieţile oamenilor.

”Acest apel nu poate fi tradus prin mai multe tăieri bugetare şi printr-o reducere a resurselor mult necesare pentru a ajuta cetăţenii noştri să depăşească această perioadă dificilă. Bugetarea prudentă nu înseamnă blocarea finanţării priorităţilor cetăţenilor, nu înseamnă reduceri din contribuţiile bugetare şi cu siguranţă nu înseamnă tăieri din programe pentru a finanţa rate crescute ale dobânzilor. Trebuie să facem mai mult împreună şi mai bine, nu mai puţin’’, a precizat negociatorul-şef al Parlamentului European, Victor Negrescu.

Acesta a evidenţiat că propunerea Consiliului UE are în vedere tăieri de 1.52 miliarde de euro, care afectează cu precădere programele emblematice ale UE, precum cele dedicate educaţiei, cercetării, conectivităţii şi domeniului digital, pieţei unice, ocupării forţei de muncă, dar şi cele dedicate asigurării protecţiei frontierelor.

”Pentru claritate, Consiliul propune tăieri de 1.52 miliarde de euro ale creditelor de angajament pentru anul următor. Acest lucru se traduce prin: Tăieri de 400 milioane de euro din programul nostru de cercetare Orizont Europa, tăieri de 110 milioane de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei – (CEF) Digital, tăieri din InvestEU, programul Europa Digitală, programul Piaţa Unică, inclusiv IMM-uri, Instrumentul pentru Asistenţă Tehnică, precum şi EU4Health. Consiliul propune o tăiere imensă de 294 milioane de euro din Erasmus, programul nostru de referinţă pentru tineri şi educaţie. Vedem, de asemenea, tăieri din programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială, Corpul European de solidaritate, Europa Creativă, Cetăţeni, Egalitate, Drepturi şi Valori şi programul nostru pentru mediu, LIFE. Tăierile afectează până şi protejarea frontierelor”, spune acesta.

Potrivit lui Negrescu, aceste tăieri contravin cu ceea ce Parlamentul a apărat în orientările sale, respectiv mai multe investiţii şi alocări financiare pentru programele care îmbunătăţesc vieţile oamenilor.

”Solicităm, de asemenea, Comisiei Europene să fie clară cu privire la impactul negativ al acestor măsuri şi să acţioneze într-o manieră constantă astfel încât să ajungem la un rezultat pozitiv după negocieri’’, a menţionat acesta.

Negociatorul-şef al Parlamentului European a prezentat, totodată, priorităţile pe care le va susţine în cadrul negocierilor interinstituţionale, care reprezintă, de altfel, oportunităţi de finanţare esenţiale pentru ţara noastră.

„Împreună cu colegii mei din Parlament, prioritizăm: Programele pentru sănătate, educaţie şi tineri, Sprijinul pentru agricultură şi fermieri, Nevoia de a îmbunătăţi infrastructura şi de a avea o tranziţie verde justă şi tranziţia digitală, Apărarea egalităţii de gen, protejarea valorilor noastre şi eficientizarea luptei noastre împotriva corupţiei, Îmbunătăţirea acţiunii noastre la nivel global, în particular în vecinătatea noastră, atât cea estică, cât şi cea sudică, Balcanii de Vest, Ucraina şi Republica Moldova, Protejarea frontierelor noastre şi funcţionarea Spaţiului Schengen, cu România şi Bulgaria făcând parte din zona de liberă circulaţie pe cale terestră”, afirmă europarlamentarul PSD.

”Am solicitat, de asemenea, o mai bună coordonare a sistemelor noastre sociale pentru a îmbunătăţi mobilitatea intracomunitară.  Ultimul aspect, dar nu cel din urmă, înţelegem că este nevoie de solidaritate”, a adăugat Negrescu.

”În contextul dezastrelor naturale care afectează continentul nostru, solicit Comisiei şi Consiliului, împreună cu colegii mei, să aloce fonduri suplimentare pentru toate instrumentele care adresează astfel de crize, precum Mecanismul pentru protecţie civilă sau Fondul European de Solidaritate, dar şi să prioritizeze investiţiile care permit limitarea impactului dezastrelor naturale.  Suntem încrezători că Uniunea Europeană, care se bazează pe solidaritate, va găsi resursele necesare pentru cei afectaţi de inundaţii’’, a menţionat reprezentantul României în Parlamentul European.

La finalul intervenţiei sale, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a evidenţiat importanţa unei abordări constructive în cadrul procesului de negociere cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Consiliului UE.

Propunerea Parlamentului European privind bugetul UE pentru anul 2025, negociat de europarlamentarul social-democrat, urmează să fie votată până la finalul lunii octombrie urmând ca negocierile interinstituţionale să conducă la aprobarea finală a bugetului în luna noiembrie.