Europarlamentarul Vlad Gheorghe a sesizat Comisia Europeană după ce președintele Iohannis i-a numit pe procurorii Mihaiela Iorga Moraru și Iulian Remus Popa în funcții de conducere la DNA și Parchetul General, în ciuda avizelor negative ale CSM

Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a anunțat, sâmvbătă, că a sesizat Comisia Europeană după ce președintele Klaus Iohannis i-a numit pe procurorii Mihaiela Iorga Moraru și Iulian Remus Popa în funcții de conducere la DNA și Parchetul General, în ciuda avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Justiția din România, sub atac! Am înștiințat Comisia Europeană după ce ministra Justiției i-a propus, iar Klaus Iohannis i-a numit instant pe procurorii Mihaiela Moraru-Iorga și Remus-Iulian Popa la șefia unora dintre cele mai importante secții din DNA și Parchetul General. Cei doi procurori au primit aviz negativ din partea Consiliului Sperior al Magistraturii, aviz negativ pe care și Gorghiu, și Iohannis au ales să-l ignore”, a prechizat Vlad Gheorghe.

Acesta a menționat că avizul CSM este consultativ, fapt criticat în mod repetat de către Comisia de la Veneția, de ONG-uri și asociații profesionale, de presa independentă și specialiștii din domeniu.

„Care-i problema, pe scurt: dacă procurorii șefi ai instituțiilor care ar trebui să lupte cu corupții și corupția sunt numiți politic, în ciuda evaluării din partea forurilor profesionale responsabile, slabe șanse să mai lupte careva cu corupția. E limpede pentru oricine are ochi să vadă că ăsta e scopul.

Să ne spună Gorghiu și Iohannis și să afle și Comisia Europeană cum cred ei că fac justiție cu procurori-șefi «aleși» pe sprânceană dintre cei fără rezultate, ba dimpotrivă? De ce ai pune șefi la Parchetul General și la DNA pe unii care iau evaluarea în râs și au un proiect de management fie «lipsit de claritate și precizie» și fără soluții concrete, fie cu «deficienţe grave» și nu-s în stare nici să-l prezinte coerent?!”, afirmă europarlamentarul.

Vlad Gheorghe precizează că se repetă situația din 2019 când Iohannis a „reevaluat” avizul negativ primit de Gabriela Scutea pentru funcția de procuror general și de Giorgiana Hosu pentru șefia DIICOT.

„Cine era ministrul justiției atunci? Nimeni altul decât preferatul Cătălin Predoiu, care-a și modificat la foc continuu legile justiției – ce mai rămăsese de masacrat la ele după ce Liviu Dragnea, prin Florin Iordache și Eugen Nicolicea încercase să desființeze orice fel de luptă anti-corupție și pedepsirea a corupților în România”, a adăugat Gheorghe.

„V-o mai amintiți pe acum pensionara specială Hosu, care la momentul numirii avea mama octogenară, acționară la o firmă off-shore, soțul trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență și prieten cu Cătălin Paraschiv, «dirijorul» jandarmilor de la 10 august 2018. Dosarul 10 august a ajuns chiar la Hosu, după ce în subordinea ei a fost inițial clasat – pure coincidențe, desigur”, continuă eurodeputatul.

Europarlamentarul USR mai afirmă că „vin vremuri grele”.

„Dacă nu ne trezim în 2024 să fim uniți împotriva celor care vor să fure și să scape… Sunt încă oameni buni în justiție, în sănătate, în educație, peste tot. Sunt oameni buni – din ce în ce mai puțini, mai dezamăgiți, mai atacați de cei care abia așteaptă să-i vadă plecați din sistemele pe care le mai țin încă în picioare, cât mai pot. Dar trebuie să le arătăm că n u sunt singuri și românii cinstiți le sunt alături. De-asta nu mă las, de-asta nu tac, de-asta nu voi abandona niciodată lupta pentru justiție și împotriva corupților! Și de-asta insist că trebuie loviți unde-i doare mai tare: #ia_lebanii!”, încheie Vlad Gheorghe.

Context. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, decretele pentru numirea procurorului Mihaiela Iorga Moraru în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe o perioadă de 3 ani și decretul pentru numirea procurorului Iulian Remus Popa în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe o perioadă de 3 ani.

Nu este prima dată când Klaus Iohannis semnează decretele de numire a unor procurori în funcții de conducere, în ciuda avizului negativ de la CSM. În 2020, șeful statului a acceptat propunerile ministrului Cătălin Predoiu la șefia Parchetelor, spunând că i-a ”făcut plăcere” să semenze pentru Gabriela Scutea, procuror general, Giorgiana Hosu, șef la DIICOT, și Crin Bologa la DNA, deși primele două aveau avize negative de la CSM. Ulterior, Giorgiana Hosu a demisionat.

Ministerul Justiției a anunțat că ministra Alina Gorghiu i-a transmis președintelui Klaus Iohannis propunerile. Cei doi au avut avize negative de la CSM, dar ministra Alina Gorghiu a trecut peste avizul consultativ. Este o situație similară cu cea din 2019, când președintele Iohannis a numit șefii DNA și Parchetului General în ciuda avizului negativ al CSM. Câteva luni mai târziu Hosu a demisionat pe fondul problemelor penale ale soțului său, între timp decedat.

Secția pentru procurori a CSM i-a dat aviz negativ cu un vot de 5-1 procurorului Remus Popa, propus de Ministerul Justiției în funcția cheie de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General. Avizul negativ al CSM arată că Remus Popa are o ”experiență limitată” în ceea ce privește urmărirea penală, adică exact specificul secției pentru șefia căreia candidează. Avizul CSM arată ca un rechizitoriu la adresa procurorului Popa, despre care arată că a prezentat un proiect managerial cu deficiențe grave.

• Citește și: DOCUMENT ”Mari semne de întrebare referitoare la sinceritate / Deficiențe grave în proiect / Atitudine agresivă / Experiență limitată în urmărirea penală”. De ce l-a avizat negativ CSM pe procurorul Remus Popa, propus de Alina Gorghiu într-o funcție de conducere

Și procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, propusă de Alina Gorghiu la șefia secției de combatere a corupției din DNA, a primit aviz negativ în 5 decembrie 2023 din partea Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Mihaiela Iorga Moraru a fost respinsă cu 5 voturi „împotrivă” și unul „pentru”.