Europenii se întreabă ce formă ar putea avea desfășurarea unei forțe militare în Ucraina, în eventualitatea unei încetări a focului sub mandatul lui Trump

Țările europene au început să discute despre desfășurarea de trupe în Ucraina în cazul încheierii războiului, în timp ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a precizat că nu va trimite trupe americane pentru a garanta securitatea Kievului, au declarat pentru Reuters oficiali și diplomați europeni.

La inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, discuțiile la nivel european sunt încă în faza incipientă. Însă acestea au evidențiat deja provocările majore prezentate de o misiune atât de riscantă, precum și divergențele cu privire la obiectivele și mandatul acesteia și chiar dacă este oportun să se abordeze această chestiune.

Liderii europeni nu doresc să îi dea președintelui rus Vladimir Putin impresia că ei cred că a sosit momentul negocierilor și că Rusia va fi în măsură să își păstreze câștigurile teritoriale obținute pe câmpul de luptă.

Cu Ucraina în defensivă în fața atacurilor repetate ale armatei ruse, acești lideri declară public că se concentrează pe creșterea ajutorului militar și economic pentru Kiev și nu văd niciun semn că Vladimir Putin este pregătit să intre în negocieri de pace.

Cu toate acestea, în spatele scenei, unii oficiali analizează modul în care țările europene ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate în cazul unei încetări a focului sau al unui acord de pace, în special prin desfășurarea unei forțe de zeci de mii de soldați pe teritoriul ucrainean.

O astfel de inițiativă ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar pune la grea încercare armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost serios diminuate de sprijinul acordat Ucrainei și care s-au obișnuit să se bazeze pe puterea militară a Statelor Unite pentru misiuni de amploare.

Soldații americani nu vor putea face acest lucru de data aceasta, deoarece Donald Trump a exclus în mod clar un rol al armatei americane în supravegherea punerii în aplicare a unei încetări a focului și a transferat această responsabilitate europenilor în timpul discuțiilor cu Emmanuel Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, la 7 decembrie, potrivit a două surse.

Acest lucru ar putea forța europenii să trimită un număr semnificativ de soldați pe teren, indiferent dacă Ucraina obține o garanție de securitate prin aderarea la NATO – așa cum speră să facă – sau în temeiul acordurilor bilaterale de securitate.„Chiar dacă NATO ar oferi o garanție de securitate, de unde ar veni impulsul pe teren? Ar fi european, așa că șefii noștri de stat major pregătesc deja planuri pe care liderii europeni le-ar putea lua în considerare în viitor”, a declarat un înalt oficial european.

Principalele națiuni europene, precum Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, ar putea constitui cea mai mare parte a forței, consideră oficialii citați.

MACRON, CRITICAT

Emmanuel Macron a fost criticat pentru că a ridicat public problema, dată fiind sensibilitatea politică a trimiterii de trupe într-o astfel de misiune.

După discuțiile cu președintele francez de săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Varșovia nu are nicio intenție de a participa la o astfel de forță.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat luni că Berlinul ar juca probabil un rol în supravegherea unei încetări a focului, dar că este mult prea devreme pentru a spune ce fel de forță ar fi necesară.

Volodimir Zelenski a declarat că problema ar putea fi abordată în discuțiile cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu alți lideri europeni, miercuri seara, la Bruxelles.

Însă săptămâna trecută, Mark Rutte însuși a cerut liderilor NATO și ucraineni să fie „puțin mai discreți” atunci când discută despre posibile scenarii pentru viitorul conflictului din Ucraina.

Însă săptămâna trecută, Mark Rutte însuși a făcut apel la oficialii NATO și ucraineni să fie „puțin mai discreți” atunci când discută posibile scenarii pentru viitorul conflictului din Ucraina.

„Dacă discutați toate acestea în mod deschis acum, de ce ar veni Putin la masa negocierilor atunci când simte că obține ceea ce vrea?”, a argumentat fostul prim-ministru olandez.

Potrivit experților, dezbaterea de până acum a evidențiat confuzie cu privire la faptul dacă o viitoare misiune europeană și-ar asuma un rol tradițional de menținere a păcii, cum ar fi monitorizarea unei linii de încetare a focului, sau dacă ar oferi o descurajare puternică împotriva oricăror alte atacuri rusești.

Oficialii italieni au vorbit despre menținerea păcii, în timp ce oficialii francezi și ucraineni au pus accentul pe descurajare.

CÂȚI SOLDAȚI?

O forță de descurajare ar putea fi formată de o coaliție de cinci până la opt țări, a declarat un oficial ucrainean la curent cu unele dintre discuții.

Experții se feresc să dea o cifră prea precisă cu privire la numărul de soldați necesari pentru a forma o astfel de forță, subliniind că acesta ar depinde în mare măsură de misiunea încredințată acesteia. Unii experți au sugerat că ar putea fi avută în vedere o forță de aproximativ 40.000 de oameni.

Potrivit lui Franz-Stefan Gady, un fost soldat austriac care lucrează în prezent la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, numărul total de soldați implicați ar putea ajunge la 100.000 dacă se iau în considerare rotațiile unităților.

„Armatele terestre europene ar fi cu siguranță puse la încercare”, subliniază el.

Un oficial european din domeniul securității, vorbind sub rezerva anonimatului, a estimat, de asemenea, că mobilizarea a 100.000 de soldați ar putea fi necesară.

Potrivit lui Franz-Stefan Gady, europenii ar putea reuși să construiască o astfel de forță dacă își reduc participarea la alte misiuni de menținere a păcii, de exemplu în Balcani.

Europa, Statele Unite și alte țări au desfășurat aproximativ 60.000 de soldați în Bosnia și 50.000 în Kosovo în anii 1990, dar aceste misiuni sunt acum mult mai reduse.

Componența unei forțe internaționale în Ucraina, care ar trebui să fie acceptabilă pentru ambele părți implicate în conflict, și mandatul său precis fac, de asemenea, obiectul dezbaterilor.

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a susținut că aceasta ar trebui să fie plasată sub egida Organizației Națiunilor Unite. Alți oficiali consideră însă că acest lucru ar conferi prea multă putere de influență Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU cu drept de veto.

Potrivit experților, europenii ar trebui, de asemenea, să convingă Statele Unite să se implice în vreun fel, cel puțin prin furnizarea de informații și alte forme de asistență operațională.

Printre cele mai importante întrebări rămase fără răspuns se numără cea a eventualelor reguli de angajare. Pe scurt, „ce s-ar întâmpla dacă un soldat european ar fi împușcat?”, se întreabă un oficial militar francez.