Evadarea Nadiei Comăneci din România comunistă: Securitatea a primit un pont care ar fi putut împiedica fuga gimnastei peste graniță, dar ofițerul la care a ajuns informarea era în concediu și nu a reacționat
La 31 de ani de la data la care Nadia Comăneci a fugit din România, încă apar detalii despre acel eveniment ce a făcut înconjurul lumii. Cercetătorul Valentin Vasile din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a publicat, recent, o carte în care dezvăluie faptul că au existat trei momente care ar fi putut zădărnici planul de evadare al marii sportive.
În volumul ”Printre sportivi. Acțiunile Securității în problema «Sport»”, apărut în acest an, la Editura Eikon, Vasile relatează că Nadia Comăneci se cunoscuse, pe 14 noiembrie 1989, la onomastica unei cunoștințe comune din București, cu Constantin Panait, un român stabilit în SUA ce fugise din țară în 1981. Acesta venise în România pentru a facilita trecerea frauduloasă a frontierei spre Ungaria pentru patru persoane, altele decât Nadia. ”De la momentul respectiv (14 noiembrie, n.r.) și până la părăsirea țării, cei doi nu s-au mai despărțit; pe parcursul celor două săptămâni, persoanele vizate s-au plimbat în voie pe la munte ori au sosit la Sânnicolau Mare, unde s-a chefuit mai multe zile (un obicei al celor care se pregăteau să părăsească România și cunoscut de aparatul de Miliție)”, a menționat Vasile în cartea sa.
În ciuda sistemului de urmărire al Nadiei (operațiunea ”Corina”), alt indiciu nevalorificat de securiști că se pregătea ceva a fost că, anterior plecării, Nadia a înstrăinat bunurile pe care le deținea (o casă și o mașină) către membri ai familiei.
Cel mai evident argument că se punea la cale fuga a venit, însă, dintr-o notă informativă de la sursa ”Aurora” remisă de aceasta ofițerului de legătură din Securitate. Sursa ”anunța că Nadia Comăneci se afla în anturajul a doi cetățeni străini (al doilea era Aurel Talpoș, un însoțitor al lui Panait n.r.) și a altor persoane din urbea timișeană”, după cum a scris autorul cărții, care a adăugat că ”ofițerul se afla în concediu de odihnă (…) și nu a reacționat în nici un fel”.
Nadia și însoțitorii ei au trecut granița spre Ungaria în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989.
Valentin Vasile a descoperit că, ulterior dezertării Nadiei, lucrătoarea Securității a dat o notă explicativă în care a scris:
”Mă fac vinovată de faptul că nu am raportat șefului de serviciu sau altor cadre cu funcție de conducere informațiile obținute și nici nu am aprofundat datele respective pentru a cunoaște atitudinea și preocupările elementelor în cauză.”
Vasile pune eșecul Securității din acest caz pe o ”apatie generalizată a structurilor operativ-informative care se ocupau de cazul «Corina»”.
O puternică lovitură la adresa regimului Ceaușescu, fuga Nadiei a provocat imediat răspunsul Direcției pentru Securitatea Statului care a elaborat ”un plan de măsuri care conținea și câteva acțiuni de compromitere și discreditare, puse în practică odată cu eșuarea oricărei tentative de repatriere a spprtivei, cum ar fi:
-
- Serviciul Dezinformare «D» și UM 0544 (Centrul de Informații Externe) elaborau o notă cu datele difamante deținute despre gimnastă (comportament, lipsa calităților pedagogice, caracterul aventurist) ce trebuiau predate până la 20 decembrie 1989;
- instruirea surselor și relațiilor operative, membri în foruri sportive internaționale sau care întrețineau legături cu personalități din lumea sportului, în vederea convingerii lor că actul comis de cea în cauză avea caracter aventurist, lipsind motivațiile de ordin politic ori profesional;
- prin sursele cu posibilități de comunicare cu radio «Europa Liberă» urmau să fie plasate notele dezonorante și calomnioase;
- informațiile infamante ar fi fost de asemenea transmise, scris sau telefonic, unor persoane preocupate de culegerea de informații despre România.”
Multiplă campioană olimpică, mondială și europeană, considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX, cea care a obținut prima notă de 10 din istoria gimnasticii a declarat, la sosirea în SUA, pe 2 decembrie 1989, că plănuia să plece din România de mai mulți ani și că motivația era că dorea că trăiască într-o țară liberă. Decizia ei a fost motivată și de faptul că în România i se interziceau deplasările la competițiile din străinătate.
Ulterior, Nadia Comăneci s-a stabilit în America, unde s-a căsătorit în 1996 și și-a deschis o școală de gimnastică. Pe 12 noiembrie, ea va împlini 59 de ani.
Sursa foto: Facebook Nadia Comăneci
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
32 comentarii