EXCLUSIV A căzut în sus. După ce G4Media.ro a dezvăluit că șeful Corpului de Control dintr-un minister este acuzat de CNSAS că a turnat la Securitate, acesta s-a detașat pe o funcție mai importantă la un alt minister, cu un venit mai mare: 5.200 de euro pe lună

O dezvăluire G4Media.ro despre faptul că Victor Corneliu Ștefănescu, șef al Serviciului Corp Control din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este acuzat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) că a fost turnător la Securitate a fost de bun augur pentru acesta.

La scurt timp, s-a detașat la Ministerul Familiei, ca director general la Direcția Implementare PNRR unde încasează un salariu mai mare decât în vechea poziție. Biroul de Presă al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene neagă faptul că plecarea lui Ștefănescu are vreo legătură cu acțiunea CNSAS, iar noul angajator afirmă că, pentru validarea acuzațiilor, nu există, încă, o decizie a unei instanțe de judecată. Ștefănescu nu a putut fi contactat până la momentul editării acestui material.

Conform unui răspuns al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Victor Corneliu Ștefănescu a fost numit, pe data de 5 februarie 2024, prin ordin de ministru, director general al Direcției Generale Implementare PNRR din instituție. Funcția este exercitată temporar, Ștefănescu fiind detașat de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) unde ocupa, de puțin timp, postul de șef serviciu în cadrul Direcției generale management mecanism de redresare și reziliență. Anterior, el fusese șef al Serviciului Corp Control și Implementare Strategie Anticorupție din minister.

Din alt răspuns furnizat G4Media.ro pe marginea acestei detașări, din partea Biroului de Presă al MIPE, reiese că ”În data de 30 ianuarie 2024, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a solicitat MIPE, detașarea lui Victor Corneliu Ștefănescu, începând cu data de 5 februarie 2024.” Exact pe 30 ianuarie 2024, reporterul G4Media.ro trimisese la MIPE o solicitare în care solicita un punct de vedere legat de faptul că, în aceeași lună, la Curtea de Apel București, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ceruse unui complet de judecată să constate că, înainte de 1989, Ștefănescu a făcut Poliție politică.

MIPE a transmis că ”Nu există nicio legătură” între plecarea lui Ștefănescu din minister și acțiunea CNSAS despre care reprezentanții instituției aflaseră în aceeași zi. De precizat că, la momentul verdictului CNSAS, Ștefănescu era șef la Serviciul Corp Control, fiind mutat, apoi, la Direcția generală management mecanism de redresare și reziliență din MIPE.

Biroul de Presă din Ministerul Familiei a afirmat, referitor la angajarea pe un post de conducere a unei persoane pentru care există indicii că a fost colaborator al Securității, că ”pentru a stabili oficial (…) trebuie să existe o hotărâre definitive a instanțșei de judecată”. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel , cu următor termen programat pe 9 iulie 2024.

Din tabelul publicat pe site-ul instituției pe data de 31 martie 2024, cu lista veniturilor din Ministerul Familiei, reiese că singurul director general din acest document, funcție ocupată de Ștefănescu, are un salariu de bază de 24.530 de lei, la care se adaugă 1.500 de lei spor de condiții vătămătoare – în total, circa 16.000 lei net lunar. Declarația de avere valabilă pe anul fiscal 2022 indică faptul că, la MIPE, ca șef de serviciu, Ștefănescu avusese un venit lunar de circa 10.000 de lei net.

În martie, G4Media.ro a dezvăluit că informații depuse de CNSAS la instanță indică faptul că, între 1983 și 1989, inițial ca student la Academia de Științe Economice din București, Ștefănescu a fost recrutat, în calitate de colaborator, pentru supravegherea studenților străini, ”în special a unui student palestinian cu cețătenie iordaniană, suspectat de legături cu membri ai organizației teroriste Abu Nidal.”

CNSAS a considerat că Ștefănescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, precum relații cu cetățeni străini. La momentul adresei G4Media.ro din ianuarie, MIPE transmitea că ”nu se poate legitim susține că respectivul angajat al MIPE a fost lucrător sau colaborator al securității (…) constatările cercetărilor, materializate printr-o notă a structurii de specialitate din cadrul CNSAS își desăvârșește efectele prin intermediul instanței judecătorești.”

În cazul în care instanțele vor decide că Ștefănescu a fost colaborator al Securității, el riscă să își piardă atât funcția de conducere din MIPE, cât și cea din Ministerul Familiei.