EXCLUSIV Andreas Schleicher, OECD, despre decizia României privind începerea școlii: Descentralizarea e bună, dacă e întărită capacitatea locală / Plus: Când are loc următoarea evaluare PISA

Descentralizarea aleasă de autoritățile române pentru începutul noului an școlar este strategia potrivită, dar ca să funcționeze e vitală întărirea capacității locale, spune, pentru EduPedu.ro, Andreas Schleicher, șeful Directoratului pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). El apreciază că, în România, criza a adâncit diferențele și inechitățile între mediile privilegiate și cele dezavantajate, dar țara are acum ocazia “să nu se întoarcă la status quo-ul marcat de nedreptăți, când lucrurile revin la normal”. Potrivit lui Andreas Schleicher, OECD speră ca România să facă parte din PISA la următoarea evaluare, programată cu întârziere, în 2022, deoarece aceasta “se va concentra asupra experiențelor elevilor în timpul pandemiei”.

Andreas Schleicher este directorul Direcției pentru Educație al OECD și unul dintre cei mai reputați experți în educație din lume, coordonator al evaluărilor internaționale PISA, PIAAC, TALIS. OECD este organizația care a elaborat, la solicitarea președinției, patru documente de politică publică pe teme esențiale pentru reforma învățământului românesc – vezi mai multe aici. Andreas Schleicher s-a remarcat drept unul dintre cei mai echilibrați observatori critici ai educației din România.

• Despre descentralizare: respect pentru autonomia școlilor și cât mai multă transparență și comunicare cu societatea

Rep: Strategia pentru începutul noului an școlar, în România, se bazează pe trei opțiuni – redeschiderea completă, dacă totul merge bine din punct de vedere epdemiologic; școala hibrid; respectiv predarea online, în cazul unei situații epidemiologice grave. Deciziile vor fi luate la nivel local, după ce autoritățile au optat pentru descentralizare. Din câte cunoașteți sistemul românesc de învățământ, care sunt avantajele și dezavantajele acestei strategii, ale descentralizării?

Andreas Schleicher: Cred că o astfel de strategie de descentralizare este abordarea potrivită, deoarece are cele mai multe șanse să evite închideri pe linie ale școlilor, închideri atât de dăunătoare pentru elevi. Dar pentru aceasta e nevoie de o capacitate locală solidă.

Să ne gândim așa: pe de o parte, este important de stabilit o ghidare clară și consistentă și o comunicare pe măsură pentru deciziile legate de deschiderea școlilor, așa încât să existe coerență și să fie limitată confuzia, atât în sectorul de învățământ, cât și pentru publicul larg.

În același timp, condițiile locale referitoare la expunerea la pandemie sau capacitatea școlilor de a răspunde la aceste condiții variază semnificativ în România. Există și variații între școli, în ceea ce privește: expunerea dintre populația școlară și grupurile de risc precum vârstnicii și cei care suferă de alte boli. cum se deplasează populația școlară până la și de la școală, factori de risc epidemiologici și care țin de comunitate, capacitatea sistemului medical local, densitatea populației sau aderarea ei la măsurile de distanțare socială și igienă.

De aceea, România trebuie să facă tot ce poate pentru a investi în capacitatea locală. Școlile trebuie să se pregătească, să îi implice pozitiv pe părinți și profesori și să crească nivelul de încredere în comunitate, să o asigure că abordează situația așa cum trebuie. Școlile trebuie să se redeschidă când sunt întrunite condițiile necesare și când echipele școlare se simt suficient de capabile și împuternicite să înfrunte situația. Aceasta ar putea însemna ca nu toate școlile să se redeschidă simultan. Respectul pentru autonomia școlilor, în diferite circumstanțe, e important.

Nereușita acestor măsuri – de exemplu, printr-o opțiune a guvernelor pentru abordări foarte prescriptive – ar putea genera confuzie și și sentimente de slăbire care, în final, pot dăuna strategiilor de redeschidere.

Criza a arătat și cât de important să asiguri proprietatea asupra strategiilor de redescidere a școlilor pentru părinți, profesori, conducerea școlilor și comunități. Chiar și cele mai bune reglementări pot da rezultate doar dacă școlile le implementează proactiv. De exemplu, școlile vor fi nevoite să implementeze măsuri eficiente pentru a asigura igiena personală și distanțarea socială, să asigure curățarea și dezinfectarea infrastructurii, mobilei, echipamentelor, să aerisească spațiile de clasă. Unele dintre aceste măsuri ar putea pretinde soluții creative, adoptate mediilor locale – cum ar fi clase în aer liber.

Experiența a dovedit cât de important este să comunici clar și consistent ce este de îndeplinit. Indivizii și grupurile vor accepta mai degrabă schimbările, care nu sunt neapărat în interesul lor personal, atunci ei și societatea în general înțeleg motivele schimbărilor respective și rolul care le revine lor. Aceasta va fi o problemă acolo unde va fi nevoie de închideri suplimentare de școli la nivel local. Pentru a obține înțelegerea necesară, dovezile referitoare la diagnosticul de bază, opțiunile de acțiune și posibilul lor impact, informații privind costurile măsurilor comparativ cu cele ale lipsei de acțiune ar trebui diseminate intens, într-un limbaj accesibil tuturor.

Citește interviul complet pe EduPedu.ro