EXCLUSIV Autoritățile publice și firmele au ”îndatorirea” să acorde acces serviciilor de informații ”la datele deţinute care pot furniza informaţii privitoare la securitatea naţională” / În ce condiții se face accesul la date

Autoritățile publice și firmele ”au îndatorirea” să acorde sprijnul necesar serviciilor secrete și să le permită, în condițiile legii, accesul acestora la datele deținute ”care pot furniza informații privitoare la securitatea națională”, se arată în ”proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații”, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare și consultat de G4Media.ro. Prevederea din acest proiect de lege este similară cu un articol din proiectul de lege privind funcționarea și organizarea SRI, despre care G4Media.ro a scris deja pe larg aici, doar că acolo se vorbea de ”obligația” cetățenilor de a sprijini SRI, nu de ”îndatorire”. Potrivit unor interpretări, ”obligația” și ”îndatorirea” sunt sinonime în plan juridic.

Ce prevede proiectul de lege privind activitatea de informații și contrainformații:

Art. 7 – (1) Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la apărarea securităţii naţionale.
(2) În scopul asigurării securităţii naţionale, persoanele fizice şi juridice acordă, la cererea autorităților/ structurilor prevăzute la art. 6, sprijinul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora, potrivit legii.
(3) În scopul apărării securităţii naţionale, ministerele, toate celelalte instituții și autorități publice, organizaţiile din sectoarele public sau privat au următoarele îndatoriri:
a) să acorde sprijinul necesar autorităţilor/ structurilor prevăzute la art. 6 în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin şi să permită, în condiţiile legii, accesul acestora la datele deţinute care pot furniza informaţii privitoare la securitatea naţională;
b) să ia măsurile necesare în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea sau pe care le coordonează, atunci când le sunt semnalate ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi;
c) să solicite sprijinul autorităţilor/ structurilor prevăzute la art. 6 pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru realizarea securităţii naţionale în domeniul lor de activitate.

—-

Art. 15 – (1) Activităţile de informaţii şi contrainformaţii care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi constituționale se efectuează numai în situaţiile în care:
a) nu există alte posibilităţi ori sunt posibilităţi limitate pentru cunoaşterea, prevenirea sau contracararea riscurilor ori ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
b) acestea sunt necesare şi proporţionale, date fiind circumstanţele situaţiei concrete;
c) a fost obţinută autorizaţia prevăzută de lege.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) pot consta în:
a) interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă;
b) căutarea unor date şi informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect ori deschiderea unui obiect;
c) ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acesta le conţine, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee;
d) instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse;
e) supravegherea prin fotografiere, filmare, înregistrare a conversaţiilor sau prin alte mijloace tehnice ori constatări personale, efectuate sistematic în locuri publice, inclusiv în mediul on-line sau efectuate în orice mod în locuri private;
f) localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere;
g) interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee;
h) obţinerea de informaţii privind tranzacţiile financiare sau datele financiare ale unei persoane, efectuate şi a celor ce urmează a fi efectuate, în condiţiile legii;
i) obţinerea datelor de trafic, a datelor de identificare a echipamentelor şi a datelor de localizare, prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, furnizorii de servicii de găzduire şi furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere;
j) accesul la sistemele informatice, în scopul instalării de produse hardware și/sau software şi extragerii datelor stocate în format electronic.

Art. 16 – (1) Propunerea de autorizare a unor activităţi specifice din cele prevăzute la art. 15 alin. (2) se adresează preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare ÎCCJ, în scris şi cuprinde:
a) instituția emitentă, numele şi funcţia persoanei care formulează propunerea;
b) numărul şi data propunerii;
c) temeiul legal;
d) date şi informaţii din care să rezulte existenţa unui risc sau a unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, prin prezentarea faptelor şi circumstanţelor pe care se întemeiază propunerea;
e) motivele pentru care se impun activităţi specifice;
f) categoriile de activităţi pentru care se propune solicitarea autorizării;
g) dacă este necesară încuviinţarea pătrunderii în spaţii private pentru desfăşurarea de activităţi specifice;
h) perioada pentru care se propune solicitarea autorizării;
i) identitatea persoanei supusă măsurii, dacă aceasta este cunoscută;
j) locul unde urmează a fi executate activităţile propuse, dacă acesta este cunoscut.
(2) Solicitarea este examinată, de urgenţă, în camera de consiliu de unul din judecătorii anume desemnaţi de preşedintele ÎCCJ.
(3) În cazul în care judecătorul, examinând solicitarea, apreciază că nu sunt suficiente date și informaţii, solicită suplimentarea de îndată, în scris, a argumentelor prezentate.

Context. Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de zece legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, SRI și SIE, a serviciilor armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

Citește și

• EXCLUSIV Lista amenințărilor la securitatea națională, extinsă semnificativ / Au fost incluse criminalitatea organizată, acțiunile care vizează sistemul de administrație, sănătate, educație, patrimoniu cultural, comunicații – proiect de lege
• EXCLUSIV Noua lege de funcționare a SRI nu mai prevede că directorul prezintă rapoarte de activitate anual sau când hotărăște Parlamentul / Doar Comisiile de control din legislativ sunt obligate să prezinte un raport anual
• EXCLUSIV Șeful SRI poate fi demis mai ușor de președintele României / Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorului SRI – proiect de lege
• EXCLUSIV: SRI devine autoritatea națională în domeniul interceptării comunicațiilor / Centrul Naţional pentru Interceptarea Comunicaţiilor va funcționa în cadrul SRI – proiect de lege
• EXCLUSIV: SRI va avea dreptul să opereze în străinătate, iar SIE pe teritoriul României, potrivit proiectelor de legi ale securității
• EXCLUSIV Procurorii pot intra în sediile SRI pentru a efectua anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului / Ofițerii SRI pot fi audiați, percheziționați sau reținuți doar de procurori anume desemnați  – proiect de lege
• EXCLUSIV: Civilii și firmele vor fi obligați să sprijine agenții SRI la cerere în derularea operațiunilor serviciului de informații
• EXCLUSIV Proiect de lege: În cadrul SRI pot fi înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii / SRI poate aveea în coordonare asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar