EXCLUSIV Avocatul Paul Șușman, singurul român care a negociat un tratat internațional în numele întregii Uniuni Europene, referitor la protecția oceanelor lumii: Sub respirația grea și apăsătoare a statelor membre grele care iți suflă în ceafă, trebuie să te asiguri că ești pe deplin angajat în dialog cu peste 150 de State

Avocatul Paul Șușman (37 de ani) este singurul român care a negociat un acord internațional sub ONU în numele Uniunii Europene, care se referă la protecția oceanelor (The High Seas Treaty). Într-un interviu exclusiv pentru G4Media.ro, Șușman explică de ce este important acest tratat, dar spune că până intrarea lui în vigoare poate dura între 7 și 10 ani, deoarece va trebui ratificat atât de fiecare Stat Membru, cât și de Uniune.

• ”Până la ora actuală, nu sunt mecanisme prin care să se închidă parțial sau total unele zone ale oceanelor care au mare nevoie de a se reface. Spre exemplu, în oceanul Pacific există o insulă plutitoare de plastic care până acum nu a putut fi adresata printr-un efort colectiv al Statelor. Or, ce se întâmplă în Pacific are impact și asupra noastră, chiar în Romania, putem lua un exemplu banal prin care v-aș îndemna să citiți din ce ocean provine conserva de ton pe care o cumpăram la supermarket. Un alt aspect important este cel referitor la resursele genetice marine, sub acest capitol Statele vor putea face cercetări asupra unor specii marine rare care pot aduce inovații atât în industria farmaceutică, tratamente anti-cancer sau inovații tehnologice majore. Spre exemplu, s-a descoperit că dinții unei anumite specii de melci de mare au o duritate mai mare decât kevlarul și alte nano-fibrele folosite actualmente de om. Un alt exemplu, un compus chimic (discodermolit) obținut dintr-un recif de corali de mare adâncime are niște proprietăți anti-cancerigene uimitoare”, a explicat avocatul Paul Șușman pentru G4Media.ro

Potrivit CV-ului său, Șușman a terminat dreptul la Oradea, apoi un master în Franța, urmat de o specializare LL.M în drept european la Bruxelles și un doctorat în relații internaționale și studii de securitate, cu o teza pe diplomația Uniunii Europene în Slovacia.

După 10 ani de negocieri, națiunile au ajuns, sâmbătă, la un acord istoric pentru protejarea oceanelor lumii, transmite BBC. Tratatul privind marea liberă are ca obiectiv plasarea a 30% din mări în zone protejate până în 2030, pentru a proteja și recupera natura marină. Acordul a fost încheiat sâmbătă seara, după 38 de ore de discuții, la sediul ONU din New York. Negocierile au fost blocate ani de zile din cauza unor dezacorduri privind finanțarea și drepturile de pescuit.

Interviul integral realizat via Whatsapp:

Rep: Ați negociat în calitate de avocat acest tratat din partea Uniunii Europene. Ați fost singurul avocat? Ce a obținut practic UE prin acest tratat?
Paul Șușman: Am participat încă din 2018 la acest proces când a avut loc prima Conferință Inter-Guvernamentală care a deschis în mod oficial negocierile în vederea realizării acestui Tratat Global al Oceanelor (Biodiversitate dincolo de jurisdicția națională/Biodiversity Beyond National Jurisdiction). Pe durata acestor negocieri am avut un rol dublu: am fost unul dintre negociatorii acreditați cu depline puteri (scrisoare de acreditare din partea Președintei Comisie Europene) și negociatorul responsabil de capitolul general al tratatului reprezentând Uniunea și Statele Membre și un al doilea rol, de consilier juridic (legal adviser), singurul, pentru întreagă delegație a UE.

Uniunea Europeana a fost încă de la început unul dintre promotorii și solicitanții acestui tratat și a jucat un rol crucial în realizarea acestui tratat încercând să aducă atât tarile dezvoltate, cât și pe cele în dezvoltare la masa negocierilor cu scopul de a îmbunătăți starea oceanelor și de a le prezerva biosfera, resursa de care depinde întreagă planetă. Uniunea Europeană și-a atins în acest sens obiectivele cu acest tratat.

Rep: De ce este important pentru UE tratatul privind protejearea oceanelor? Ce aduce el nou față de legislația în vigoare?
Paul Șușman: Trebuie să pornim de la faptul că oceanul acoperă 70% din suprafață pământului, el fiind cheie în transportul global, crucial în producția de oxigen pentru întreagă planeta, reprezintă o sursă de hrană crucială pentru câteva zeci de state care depind de aceste resurse, dar, odată cu avansul științei, reprezintă o mină de aur atât pentru dezvoltarea de tehnologii noi, cât și pentru industria farmaceutica.

Tratatul are 4 capitole complexe. Una din cele mai importante noutăți este cea legata de managementul global al unor arii care au nevoie de protecție și restaurare. Până la ora actuală, nu sunt mecanisme prin care să se închidă parțial sau total unele zone ale oceanelor care au mare nevoie de a se reface. Spre exemplu, în oceanul Pacific există o insulă plutitoare de plastic care până acum nu a putut fi adresată printr-un efort colectiv al Statelor. Or, ce se întâmplă în Pacific are impact și asupra noastră, chiar în Romania, putem lua un exemplu banal prin care v-aș îndemna să citiți din ce ocean provine conserva de ton pe care o cumpăram la supermarket.

Un alt aspect important este cel referitor la resursele genetice marine, sub acest capitol Statele vor putea face cercetări asupra unor specii marine rare care pot aduce inovații atât în industria farmaceutică, tratamente anti-cancer sau inovații tehnologice majore. Spre exemplu, s-a descoperit că dinții unei anumite specii de melci de mare au o duritate mai mare decât kevlarul și alte nano-fibrele folosite actualmente de om. Un alt exemplu, un compus chimic (discodermolit) obținut dintr-un recif de corali de mare adâncime are niște proprietăți anti-cancerigene uimitoare.

Rep: Cum sunt protejate interesele comerciale ale Uniunii prin acest tratat? Se restrâng ariile de pescuit?
Paul Șușman: În tratat există diverse mecanisme de protecție pentru părțile contractante care vor permite și Uniunii să își apere și să-și protejeze interesele în viitor. Spre exemplu, într-un alt mare capitol în ce privește impactul asupra mediului marin, unele categorii de activități viitoare care vor avea loc în aceasta zona dincolo de jurisdicția Statelor vor fi aprobate la nivel de State după un studiu de impact și nu de un organ supra-național.

Acesta a fost unul dintre interesele Uniunii și am reușit să păstram această abordare națională și nu o abordare supra-națională.
În al doilea rand, Uniunea Europeană are interese majore atât în conservarea de lungă durată, cât și în sustenabilitate. Tratatul este un tratat sub dreptului mării și nu afectează sau subminează pescuitul. La rândul lui, pescuitul este reglementat de un alt tratat din anii 90 și nu ar trebui să existe interferențe între aceste două tratate. Totuși aceste specii rare pot fi duse la extincție nu doar de pescuit, ci și de o eventuală exploatare abuzivă farmaceutică sau tehnologică, fiind necesară o abordare înțeleaptă pe termen lung. Pentru toate aceste motive și altele mai tehnice, interesele de lungă durată ale Uniunii sunt protejate.

Rep: De când va intra tratatul în vigoare și ce forță juridică are (e parte din dreptul uniunii)?
Paul Șușman: Textul tratatului a fost definitivat, după negocieri neîncetate de peste 35 de ore sâmbăta noaptea pe 11 martie, însă va fi nevoie de încă o întălnire oficială pentru a-l aproba conform procedurilor ONU. Intrarea în vigoare vă avea loc la 120 de zile după ce primele 60 de Părți Contractante vor completa procedurile de semnare și apoi ratificare. Ratificarea este însă o procedură care necesită timp, personal preconizez că poate dura între 7 și 10 ani până când tratatul va putea intra în vigoare. Din perspectiva competențelor europene, acesta este un tratat mixt, așadar va trebui ratificat atât de fiecare Stat Membru, cât și de Uniune. Prin ratificare, acest tratat vă fi așadar transpus în dreptul intern și va avea o forță juridică obligatorie.

Rep: Sunteți singurul român care a negociat un acord internațional multilateral sub ONU pentru întreaga UE? Cum ați ajuns să reprezentați UE în calitate de avocat la aceste negocieri?
Paul Șușman: Din câte știu eu, da. Aceste tratate multilaterale sub egida ONU sunt foarte rare, negocierea lor este pregătită ani la rândul și apoi, negocierea propriu-zisa durează ani la rândul. Este o oportunitate rară să prinzi un astfel de tratat multilateral. Sunt angajat al Comisie Europene din 2015 prin concurs și conform statutului, reprezint interesele Uniunii. Am terminat dreptul la Oradea, apoi un master în Franța, urmat de o specializare LL.M în drept european la Bruxelles și un doctorat în relații internaționale și studii de securitate, cu o teza pe diplomația Uniunii Europene în Slovacia.

De când am plecat în străinătate, am trăit după două principii: să nu-mi fie rușine de credința în Dumnezeu și să mă port demn și apoi să aduc onoare identității de român, nu ocară. Poza cu steagul României din clădirea ONU mi-a fost făcută chiar de Președinția Suedeza a UE care a fost și ea prezenta la negocieri. Alte state membre mi-au mulțumit în mod direct pentru efortul pe care l-am depus în toți acești ani în a le apara interesele și pentru rezultatele formalizate acum într-un tratat.

Această negociere a fost una mixtă, dar și deosebită, în sensul în care, chiar și pentru competențele exclusive ale statelor membre, acestea au cedat negocierea Uniunii pentru a putea vorbi cu o singură voce pe scena internațională. Am avut în echipa de negociere a Uniunii însă, experți ai statelor membre, însă nici un stat membru nu a luat cuvântul în aceste negocieri, luările de cuvânt s-au făcut tot timpul de pe scaunul Uniunii Europene. Totuși, statele membre au participat activ și fiecare stat membru a venit cu delegația sa proprie la negocieri. În legătură cu desfășurarea negocierilor, pentru că atât interesele Uniunii, cât și ale fiecărui stat membru să fie aliniate, în fiecare dimineață am avut întâlniri de coordonare care aveau loc la Delegația Uniunii Europene din New York. Apoi ne deplasam cu toții către clădirea ONU, unde aveau loc negocierile propriu-zise.

Presiunea pe umerii negociatorului este una deosebit de mare. Întâi, trebuie să ai grijă să încerci să aliniezi interesele tututor statelor membre, și acest lucru nu este ușor pentru că, uneori, pot fi chiar opuse. Apoi, în negocierile propriu-zise, după alinierea internă a intereselor statelor membre, interesele naționale ale tututor statelor membre care nu pot lua cuvântul trebuie apărate cu devotament. În același timp, sub respirația grea și apăsătoare a statelor membre grele care iți sufla în ceafă, trebuie să te asiguri că ești pe deplin angajat în dialog cu peste 150 de State, prioritizand, în funcție de agendă, partenerii importanți de discuție, pentru o susținere reciprocă pe scena internațională.

Vezi aici CV-ul avocatului Paul Șușman