EXCLUSIV Călin Georgescu citează din manifestul teroristului ”Unabomber” într-una din cărțile scrise / Unabomber ura progresul și a organizat 16 atacuri teroriste cu bombe artizanale

Călin Georgescu, candidat la președinția României, își expune în cartea sa Marea Renaștere o viziune controversată asupra societății moderne, tehnologiei și globalizării. Ceea ce atrage însă atenția este referința sa la Ted Kaczynski, cunoscut drept teroristul ”Unabomber”, ca inspirație în critica societății industriale.

Kaczynski, un fost profesor de matematică transformat în terorist, a devenit faimos nu doar pentru atacurile sale violente, ci și pentru manifestul său filozofic, în care condamnă industrializarea și tehnologia.

Georgescu citează direct idei din manifestul lui Unabomber, referindu-se la tehnologiile corporatiste ca fiind o forță care subjugă individul și distruge legăturile naturale dintre oameni. Deși Georgescu nu promovează violența, alinierea sa cu ideile unui terorist care a folosit tactici brutale pentru a-și transmite mesajul ridică semne de întrebare privind viziunea sa politică.

Cine a fost Ted Kaczynski?

În perioada 1978–1995, Ted Kaczynski a dus o campanie de teroare în Statele Unite, trimițând 16 bombe artizanale către diverse ținte, inclusiv universități, companii aeriene și persoane implicate în promovarea tehnologiei. Atacurile sale au ucis trei oameni și au rănit grav 23. Kaczynski a devenit unul dintre cei mai căutați criminali din istoria FBI, operațiunea de prindere a sa fiind una dintre cele mai complexe și costisitoare din epocă.

După ani de investigații, Kaczynski a fost prins în 1996 în cabana sa izolată din Montana, unde trăia fără electricitate sau alte facilități moderne, simbolizând stilul de viață anti-tehnologic pe care îl promova. FBI l-a identificat cu ajutorul manifestului său, intitulat Societatea industrială și viitorul ei, pe care l-a trimis ziarelor The New York Times și The Washington Post cu cerința ca acestea să-l publice integral. Publicarea manifestului a permis fratelui său să recunoască stilul de scriere și să-l denunțe autorităților, cu ajutorul unui agent FBI care a dezvoltat o nouă tehnică investigativă bazată pe particularitățile de limbaj.

Influența lui Kaczynski asupra lui Călin Georgescu

În Marea Renaștere, Georgescu preia multe dintre temele centrale ale manifestului lui Kaczynski. Acesta critică „hipercomplexitatea” societății moderne, pe care o descrie ca o „proliferare malignă” ce amenință să distrugă echilibrul natural al umanității. Similar lui Kaczynski, Georgescu face distincția între tehnologiile mici, de uz local, și tehnologiile industriale mari, despre care consideră că sunt incompatibile cu libertatea și autonomia umană.

Ce înseamnă această conexiune pentru România?

Candidatura lui Călin Georgescu atrage atenția nu doar prin retorica sa naționalistă și suveranistă, ci și prin criticile dure la adresa modernității. În timp ce mulți români pot rezona cu mesajele anti-globalizare sau cu chemarea la reîntoarcerea la valori tradiționale, asocierea ideologică cu o figură precum Ted Kaczynski poate eroda încrederea alegătorilor.

Criticii subliniază că o astfel de influență filozofică pune sub semnul întrebării capacitatea lui Georgescu de a conduce o țară modernă. România este un stat membru al Uniunii Europene, angajat în modernizare și integrare globală – direcții care par incompatibile cu viziunea sa anti-tehnologică și anti-globalistă.

Un avertisment pentru electorat

Ted Kaczynski rămâne în istorie nu doar ca un terorist, ci și ca un exemplu extrem de respingere a progresului. Ideile sale au fost criticate nu doar pentru violența care le-a însoțit, ci și pentru pozițiile lor utopice și deconectate de realitatea unei lumi interconectate.

Călin Georgescu, prin preluarea unor idei din manifestul Unabomberului, își asumă o poziție care ar putea să-i atragă simpatizanți, dar și să-i îndepărteze alegătorii moderați. Într-o societate care privește spre viitor, întrebarea devine: este această viziune una care reflectă interesele și aspirațiile românilor sau reprezintă un pas înapoi în fața progresului?