EXCLUSIV Ce a susținut premierul Ciucă la instanță, în cazul plagiatului din teza sa de doctorat: CNATDCU este ”investit nelegal” să facă analiza, iar ”sesizările sunt grav viciate şi nu respectă cerințele legale”

În încercarea de a amâna analiza lucrării sale de doctorat, premierul Nicolae Ciucă a formulat în fața unei instanțe de judecată, prin intermediul unei case de avocatură, o teorie conform căreia Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) este investit ”nelegal” să îi verifice teza și că sesizările primite de această instituție ”sunt grav viciate şi nu respectă cerințele legale”.

CNATDCU este singura instituție care îi poate retrage titlul de doctor lui Ciucă dacă se confirmă suspiciunile de plagiat din lucrarea sa de doctorat. Instituțional, acuzele lui Ciucă se îndreaptă spre Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), structură din cadrul Ministerului Educației care înregistrează formal sesizările de plagiat înainte de a le trimite, pentru analiză, la CNATDCU.

Acuzațiile lui Ciucă sunt surprinzătoare deoarece UEFISCDI a respins, invocând nerespectarea condițiilor de formă, cinci dintre cele opt sesizări primite. Acestea se bazau pe dezvăluirile jurnalistei Emiliei Șercan de la începutul lunii ianuarie, într-un articol în care se prezentau dovezi că teza premierului avea conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138.

Poziția lui Ciucă din fața instanței confirmă, în fapt, dorința sa de a direcționa analiza tezei spre Comisia de Etică de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, instituția de învățământ superior unde a obținut doctoratul, în 2003. Această Comisie a mușamalizat, în trecut, două plagiate grosolane din doctoratele unor persoane publice care, apoi, au fost lăsate fără titlul de doctor de către CNATDCU. În plus, șapte dintre cei nouă membri ai Comisiei sunt militari, foști subordonați ai generalului în rezervă Ciucă pe vremea când acesta era ministru al Apărării Naționale.

Pe data de 1 martie, premierul Nicolae Ciucă a obținut din partea Curții de Apel București o decizie prin care se suspendă analiza a trei sesizări admise de Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) în perioada 20-27 ianuarie 2022.

Unitatea, prin Ministerul Educației, a fost pârâtă în dosar. În sesizări, petenții, al căror nume a fost anonimizat de UEFISCDI, solicitau verificarea, de către CNATDCU, a tezei de doctorat a lui Ciucă ca urmare a suspiciunilor de plagiat din lucrare, obiect al unei dezvăluiri de presă a Emiliei Șercan, din 18 ianuarie.

Anterior ședinței de judecată de la Curtea de Apel București, Ciucă a depus, în paralel, o cerere de devansare a termenului de judecată, stabilit inițial pentru 4 martie.

În motivarea acestei cereri, premierul a afirmat, prin casa de avocatură Mușat și asociații care îl reprezenta, că un Ordin al Ministerului Educației acordă Consiliului general al CNATDCU un termen de 45 de zile pentru a analiza şi decide asupra sesizărilor și că această instituție este investită ”nelegal cu privire la derularea procedurii de verificare a tezei de doctorat a reclamantului, în condiţiile în care sesizările sunt grav viciate şi nu respectă cerințele legale. Ca atare, pentru a fi prevenită afectarea drepturilor acestuia, consideră că se impune acordarea unui termen mai apropiat.”

Fragment din încheierea de ședință a dosarului intentat de Ciucă

Printr-o încheiere de ședință din 23 februarie, un magistrat a decis că ”în acord cu cele învederate de partea reclamantă prin cerere, constată că urgenţa specifică prezentei cauze, respectiv urgenţa suspendării adreselor faţă de celeritatea specifică procedurii speciale reglementate prin Anexa nr. 3 referitoare la Metodologia privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat, constituie un motiv temeinic pentru preschimbarea termenului de judecată (…) pentru a fi prevenită afectarea drepturilor reclamantului” și a mutat data procesului de la 4 la 1 martie. În încheierea de ședință nu sunt prezentate indiciile invocate de Ciucă pentru susținerea tezei conform cărora ”sesizările sunt grav viciate şi nu respectă cerințele legale.”

Această teorie a premierului are, însă, puncte slabe și contrazice mai multe prevederi legale și evenimente care au avut loc în acest caz. Astfel, acuzația lui Ciucă se îndreaptă direct spre Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), organism din cadrul Ministerului Educației care primește sesizările și le verifică pur formal, cercetând dacă respectă criteriile procedurale pentru a fi trimise mai departe la CNATDCU.

UEFISCDI nu se pronunță asupra acuzațiilor de plagiat, ci verifică doar dacă există numele autorului sesizării, dacă sunt prezentate probe, dacă, de exemplu, link-urile enumerate sunt valide și anonimizează datele personale din document, inclusiv numele petentului.

”Noi procedăm conform legislației în vigoare, avem rol de registratură”, a declarat pentru G4Media Daniela Anghel, director general adjunct al UEFISCDI. Referitor la acuzele lui Ciucă, Anghel a afirmat că ”nu am nimic de comentat în acest moment”. De precizat că, în total, UEFISCDI a primit opt sesizări legate de teza lui Ciucă și a respins cinci pe motiv că nu respectau condițiile de formă prevăzute de lege.

O posibilă explicație a poziției lui Ciucă față de o eventuală verificare din partea CNATDCU este aceea că premierul dorește ca analiza să fie făcută de Comisia de Etică de la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) ”Carol I”, instituția care i-a acordat titlul de doctor în 2003.

Astfel, el declara în ziua apariției articolului Emiliei Șercan: ”Consider că am realizat teza de doctorat conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificare a acesteia de către Comisia de Etică a UNAP”.

La scurt timp, Comisia a anunțat că a demarat verificarea lucrării. Punctul de vedere al premierului a fost împărtășit, în aceeași zi, de președintele Klaus Iohannis, un susținător fervent al acestuia: ”Preşedintele României consideră corectă şi necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp (…)”.

Pe cei doi îi unește și faptul că au apelat la aceeași casă de avocatură în situații delicate. Astfel, și Iohannis a fost apărat de avocații de la Mușat, într-un proces cu Agenția Națională de Integritate din perioada 2014-2015, dosar în care era acuzat de incompatibilitate.

La această casă de avocatură a lucrat în perioada în care a fost inculpată de DNA într-un dosar penal actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, ea însăși suspectă de plagiat în teza de doctorat.

Tot la Înalta Curte va ajunge, în perioada următoare, și recursul din dosarul în care Ciucă a obținut suspendarea analizei CNATDCU.

Acesta va fi pe rolul Secției de Contencios de la Înalte Curte. Înainte de a prelua șefia acestei instituții, Corbu a fost cea care a condus această secție, prin decret semnat în 2018 de Klaus Iohannis.

Revenind, însă, la Comisia de Etică: chiar dacă acest organism stabilește că există un plagiat, nu are atribuții de a retrage un titlu de doctor. Doar CNATDCU poate face acest lucru.

În plus, există dubii asupra credibilității acestei Comisii. În 2016, membrii acesteia au stabilit că în tezele de doctorat susținute la UNAP de fostul ministru de Interne, Petru Tobă, și de primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, nu există abateri de la regulile academice.

Câteva luni mai târziu, CNATDCU a stabilit că în teza lui Pandele ”există o situație clară de plagiat clar și masiv”, iar la Tobă – un ”plagiat masiv, care încalcă grav normele academice”. Drept urmare, ambilor le-au fost retrase titlurile de doctor obținute la UNAP.

Obiectivitatea acestei Comisii de Etică ar putea fi influențată și de strictețea ierarhiilor militare. Astfel, Ciucă, general în rezervă, fost șef de Stat Major și fost ministru al Apărării Naționale, funcție care, conform statutului UNAP, are în subordine această universitate, ar urma să fie verificat de această Comisie în care șapte dintre cei nouă membri sunt militari.

Al optulea este conferențiarul universitar Alba Iulia Catrinel Popescu, ea însăși subiectul unei anchete disciplinare din partea unei echipe formate din Corpul de Control al Ministrului și al Statului Major General după o dezvăluire G4Media de săptămâna trecută.

Ultimul membru al Comisiei de Etică este Emira Cheikh . Conform contului de Facebook, ea este absolventă a studiilor de licență la UNAP, în prezent fiind masterandă la această universitate și angajată a unui call-center din București.

Erată: În versiunea inițială a articolului era menționat eronat numele unui magistrat. Am eliminat informația greșită.