EXCLUSIV Ce spune ministrul de Externe al Republicii Moldova despre interdicția de intrare în țară a lui George Simion / Plus: ”Moldova nu este amenințată militar astăzi, Rusia nu are posibilitatea să destabilizeze militar situația din Transnistria” – Nicu Popescu

Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru G4Media că Moldova nu este amenințată militar în acest moment de Federația Rusă pentru că Ucraina reușește să apere regiunea. El a spus că Rusiei îi este imposibil să ducă trupe sau echipamente noi în Transnistria și a dat detalii despre colaborarea cu România.

Întrebat de G4Media care sunt motivele pentru care George Simion, liderul partidului extremist AUR, are interzisă intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, Nicu Popescu a spus în primă fază că ”nu știu în ce măsură este cazul să intrăm în detaliile unor cazuri concrete” și a vorbit despre întărirea legăturilor Moldova – România în interesul integrării în UE, după care a spus că ”în acest context realizăm faptul că, evident, interesele Federației Ruse contravin acestor obiective pentru țările noastre, pentru societățile noastre și acest lucru este absolut evident”.

• Interviul integral cu Nicu Popescu, ministrul de Externe al Republicii Moldova:

Rep: Sunteți la București pentru a vă coordona cu România și Ucraina față de amenințările hibride și militare ale Rusiei. Ce e nou în modul de acțiune al Moscovei, în afară de mitingurile coordonate de Ilan Șor și diverse inițiative legislative pe care le vedem din partea partidului lui Dodon. Ce semnale aveți despre modul în care Rusia vrea să deraieze Moldova de pe drumul spre UE?

Nicu Popescu: Într-adevăr, sunt la București cu ocazia reuniunii acestui format trilateral care l-am creat anul trecut. Ne coordonăm pozițiile noastre diplomatice, dar și acțiunile în domeniul securității pentru a fortifica securitatea în regiune Mării Negre și, evident, securitatea statelor noastre. Or, când vorbim de securitatea Republicii Moldova, trebuie să spunem foarte clar că Republica Moldova este și a fost ținta unor atacuri hibride din partea Rusiei chiar de până la independența noastră declarată în 1991. Pentru că încă de la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, Federația Rusă sprijinea și continuă să sprijine separatismul transnistrean în Republica Moldova, menține această prezență militară ilegală. Republica Moldova este și o țintă pentru propaganda rusească. Și aici aș putea spune că buletinele de știri de la televiziunile rusești de la începutul anilor 90-91 nu sunt foarte diferite de buletinele de știri de astăzi. Le țin și eu minte cât de deșănțată, toxică, agresivă era propagandă rusească la acea etapă.

Dar odată cu agresiunea brutală a Rusiei contra Ucrainei, situația în regiune s-a agravat. Republica Moldova, într-adevăr, face față mai multor riscuri de ordin hibrid. În același timp, vreau să constat că Republica Moldova nu este amenințată militar astăzi. Capacitatea de rezistență, inclusiv militară, a Ucrainei este foarte ridicată. Sprijinul occidental pentru Ucraina este foarte important, inclusiv pentru Republica Moldova. Astăzi Moldova se ciocnește de aceste amenințări de ordin hibrid, propagandă, atacuri cibernetice, alerte de bombe false, tentative de infiltrare în țară a unor indivizi care încearcă să aducă violența pe străzile noastre. Dar absolut toate aceste tentative au fost deraiate în ultimul an. Instituțiile statului, guvernul, instituțiile de forță au știut și sunt foarte alerte, sunt în stare să mențină pacea, calmul și stabilitate pe străzile noastre.

Acest lucru ne-a reușit și rămânem în continuare foarte alerți.

 

Rep: Dar aveți informații că pe lângă instrumentele folosite până acum Moscova pregătește și alte instrumente, alte mijloace de deraiere a acestui parcurs pro-european?

Nicu Popescu: Moldova, subliniez, nu e în fața unor riscuri militare. Cât despre riscurile non-militare, aceste se ajustează permanent, se adaptează, evoluează. Putem face față unor riscuri de destabilizare, iar instituțiile de forță, societatea noastră au gestionat situația corect. Au mai fost aceste tentative de a porni protestele contra guvernării în în perioada de toamnă. În toamna anului trecut, în contextul reducerii bruște a livrărilor de gaz rusesc către Republica Moldova, în contextul faptului că sistemul nostru energetic era afectat de bombardarea Ucrainei, exista riscul ca tentativele de a lansa proteste masive, cuplate cu riscuri în zona în domeniul energetic. Dar și acea etapă am depășit-o, protestele nu au luat amploare, am rezolvat problema  și cu sursele de electricitate, am rezolvat și partea cu livrările de gaz și această iarnă este primă din istoria țării noastre în care am intrat cu rezerve de gaz, inclusiv stocate în România, dar este și prima iarnă în istoria țării noastre în care nu am achiziționat gaz rusesc pentru a încălzi casele concetățenilor noștri. Tot gazul utilizat pentru încălzire a fost cumpărat de pe piețele europene.

Deci acestea au fost câteva exemple de momente în istoria noastră recentă când au existat surse de stres, au existat tentative de destabilizare a Republicii Moldova, inițiate de Rusia sau de Rusia împreună cu oligarhi fugari din Republica Moldova. Aceste tentative nu au reușit și sunt foarte sigur că și în continuare noi vom fi în stare să dejucăm și deraiem aceste tentative de destabilizare a țării noastre.

 

Rep: Dar pentru următoarea perioadă, mai ales că vă pregătiți de cel mai mare eveniment diplomatic din istoria Moldovei, summitul Comunității Politice Europene, vă așteptați ca Rusia să încerce noi mișcări de destabilizare?

Nicu Popescu: După cum spuneam, Republica Moldova este în permanență ținta unor tentative de destabilizare internă, protest violente. Suntem foarte alerți pe întreg spectrul de riscuri. Cooperăm îndeaproape cu partenerii noștri, prietenii noștri, cu România, cu Franța, cu Germania, cu Marea Britanie, cu Turcia, pentru a asigura securitatea și buna organizarea a acestui summit.

Și, în fond, acest summit este organizat în Republica Moldova exact pentru că toate aceste state își doresc să trimită un semnal puternic de sprijin pentru Republica Moldova, pentru aspirațiile noastre europene.

Avem mai multe scenarii, mai multe situații de pregătire prin care cooperăm împreună cu partenerii noștri pentru a ne asigura de bună derulare a acestui eveniment

 

Rep: Regiunea autonomă Găgăuzia e un subiect relativ puțin discutat în România. Acolo sunt programate alegeri. Știți cumva ce vrea Rusia în Găgăuzia? Care sunt intențiile ei, cum joacă în Găgăuzia?

Nicu Popescu: Deci, eu cred că intențiile Federației Ruse în regiunea noastră sunt destul de clar enunțate prin obiectivele de politică externă pe care le anunță Federația Rusă, care sunt destul de clare. Ele contravin dorinței noastre de a menține pacea în întreaga zonă a Mării Negre, contra aspirațiilor noastre europene.

La sfârșitul acestei luni vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Procesul electoral se derulează fără incidente majore.

Aici eu aș vrea să subliniez că da, o anumită parte a populației, o minoritate substanțială a cetățenilor Republicii Moldova au fost și sunt foarte afectați de propaganda rusă care pe care au consumat-o în ultimii 30, mulți din ei se informează din surse de știri rusești. Găgăuza este afectată de acest fenomen.

Dar în același timp este absolut clar că absolut fiecare persoană din Republica Moldova, fiecare cetățean al Republicii Moldova, indiferent de etnie nu vor să trăiască într-o zonă de război, vor să trăiască într-o Republică Moldova care este liberă, democratică, pașnică și indiferent de preferințele politice sau geopolitice. Toți ne dorim să trăim în pace.

 

Rep: Ce informații aveți despre planurile Rusiei în Transnistria? Încearcă Moscova în acest moment să tensioneze suplimentar relația Tiraspolului cu Chișinăul?

Nicu Popescu: Situația din jurul regiunii transnistrene a fost complicată dintotdeauna. Am menționat și prezența ilegală a trupelor ruse în această regiune și nerezolvarea acestui conflict, iar dialogul cu autoritățile separatiste întotdeauna a fost complicat. În același timp, majoritatea absolută a persoanelor cu reședința în această regiune își doresc să trăiască în pace.

 

Rep: Dar ce își dorește Moscova în Transnistria, la ce să ne așteptăm?

Nicu Popescu: Există un consens local și o o investiție reciprocă atât din partea celei mai mari părți a reprezentanților separatiști, cât și din partea guvernării de la Chișinău, să menținem un dialog cu autoritățile secesioniste, să discutăm, să ne asigurăm că prin acest dialog menținem pacea și calmul. Au loc contacte regulate între viceprim-ministru pentru reintegrare, Oleg Serebrian și interlocutorii din regiunea transnistreană. El a fost de nouă ori în această regiune în ultimul an. Deci încercăm să facem totul ca tentativele de destabilizare a situației din țara noastră să nu reușească. Interesele Federației Ruse au fost denunțate de mai multe ori în public și aceste interese, evident, sunt în contrapondere cu dorința noastră de a reintegra țara și de a obține retragerea trupelor rusești de pe teritoriul nostru.

În același timp, noi credem că singura modalitate de avansa spre reintegrare, spre retragerea trupelor ruse este metoda dialogului și a diplomației.

 

Rep: Dar aveți informații, așa cum au declarat și aliații dvs. ucraineni, că Moscova pregătește o tensionare suplimentară a situației din Transnistria, chiar provocări militare?

Nicu Popescu: Din punct de vedere geografic, tehnic și practic, la acest moment nu există posibilitatea ca Rusia să destabilizeze militar situația din jurul Transnistriei. Ucraina își controlează spațiul aerian. Joncțiunea terestră a trupelor din Transnistria cu Federația Rusă nu este posibilă și acest lucru ne permite tuturor celor din Republica Moldova, dar și din Ucraina, să avem o anumită certitudine că situația din jurul regiunii transnistrene poate fi menținută calmă atât timp cât Ucraina continuă să reziste, continuă să mențină linia frontului cât mai departe de Republica Moldova.

Ucraina continuă să aibă capacități de apărare antiaeriană care limitează inclusiv posibilitățile de acces aerian al Rusiei în regiunea trasistreană. Și Ucraina continuă să își elibereze teritorii și orice sprijin militar, economic, diplomatic dat Ucrainei este și o contribuție pentru securitatea și menținerea calmului pe teritoriu Republicii Moldova.

 

Rep: Mai este potrivit formatul 5+2 pentru soluționarea problemei transnistrene sau în această nouă realitate a invaziei din Ucraina ar trebui alt format?

Nicu Popescu: Evident, acest război și aceste acțiuni agresive ale Federației Ruse au pus sub semnul întrebării modalitățile prin care se încerca reglementarea conflictului transnistrean. În această etapă, acest format este pus pe pauză, însă discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol continuă în mai multe domenii de ordin practic. Evident,

Republica Moldova își dorește reintegrarea pașnică a țării, dar parametrii acestei reintegrări depind de foarte multe lucruri asupra cărora Republica Moldova nu are foarte multă influență.

 

Rep: Spuneți constant că Federația Rusă vizează destabilizarea Moldovei. Atunci de ce mai este Republica Moldova parte din CSI?

Nicu Popescu: Republica Moldova a lansat un proces de denunțare a mai multor acorduri din cadrul CSI, e un proces care durează. La această etapă sunt aproximativ 330 de acorduri la care Republica Moldova este parte și denunțarea fiecărui acord individual presupune anumite acțiuni de ordin legal: scrii motivație, trece prin avizarea instituțiilor responsabile – ministere, agenții, deci este un lucru tehnic care durează.

 

Rep: Da, dar durează deja de jumătate de an.

Nicu Popescu: Avem pornit procesul de denunțare a câteva zeci de acorduri. În același timp, în ultimele săptămâni Republica Moldova s-a mai retras din anumite inițiative din domeniul CSI. Deci este un proces care se derulează. Evident, trebuie să mai subliniem faptul că această organizație nu este una funcțională. În această organizație nu au fost respectate cea mai mare parte a acordurilor. Și, evident, prioritatea absolută a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană.

 

Rep: Apropo de aderare, ați spus într-un interviu pentru Reuters că sperați să începeți negocierile de aderare la UE încă de anul acesta. Aveți semnale că e posibilă o astfel de evoluție?

Nicu Popescu: Obiectivul nostru este să obținem un sprijin pentru dorința noastră de a deschide negocierile. Calendarul deciziilor UE în acest sens este următorul: în aceste zile, Republica Moldova își scrie propria autoevaluare a gradului de implementare a aquis-ului comunitar în toate cele 33 de capitole de aderare. Urmează să trimitem această autoevaluare Comisiei Europene pe 19 aprilie. În baza acestei autoevaluări, Comisia Europeană va scrie un raport, care este publicat anual în luna octombrie pentru toate statele candidate, și la acea etapă Comisia Europeană va recomanda care sunt următorii pași în procesul nostru de aderare la UE. Ulterior, în luna decembrie, Consiliul European urmează să se exprime pe marginea recomandărilor Comisiei Europene.

Deci eu nu pot prezice care vor fi parametrii de luare a acestei decizii în Uniunea Europeană peste jumătate de an, dar Moldova are obiectivul de deschidere a negocierilor de aderare cât de curând posibil.

 

Rep: Chișinăul va găzdui în curând al 2-lea summit al Comunității Politice Europene, cel mai mare eveniment diplomatic din istoria recentă. Ce puneți pe agenda summit-ului, ce rezultate concrete vrea Republica Moldova să o să obțină?

Nicu Popescu: Pregătim mai multe decizii sau inițierea unor procese care vor aduce beneficii concrete. De exemplu, noi ne dorim foarte mult, prin intermediul Comunității Politice Europene, să avansăm pe modernizare infrastructurii care ne leagă și ne integrează în Europa.

În ceea ce privește infrastructura de transport ne dorim puncte de trecere a frontierei mai largi, parcări pentru TIR-uri, cale ferată. Știți că avem ecartament diferit, este scump, este lent, deci avem nevoie de capacități și modalități mai rapide de a avea schimburile comerciale, inclusiv în contextul exporturilor din Ucraina.

Speranța noastră este ca inclusiv prin Comunitatea Politică Europeană să putem investi în poduri noi cu România, în terminale pentru grâne, conectivitate mai bună în domeniul feroviar, inclusiv prin construcția unor sisteme ca să fluidizăm traficul feroviar prin infrastructura digitală. Avem liberalizate și eliminate prețurile suplimentare la roaming cu România, dar ne dorim să facem acest lucru la un nivel mult mai larg cu toate statele.

Ne dorim să avem contacte mai bune între administrațiile noastre publice cu statele din această comunitate. De exemplu, România ne ajută deja să pregătim oficialii noștri pentru procesul de aderare la UE, lucrăm și cu Ministerul de Externe și cu Institutul Diplomatic Român care are câteva module de training pentru oficialii noștri, dar ne-am dori relații similare și cu alte state, inclusiv pe platforma Comunității Politice Europene. Vrem să ancorăm mai bine administrația noastră publică în această interacțiune.

În jurul acestui summit, mai multe state partenere și organizații vor anunța măsuri concrete de sprijin pentru Republica Moldova. Chiar în următoarele două-trei săptămâni vom avea trei inițiative importante pe linia Uniunii Europene. În primul rând, sperăm în curând să fie aprobat bugetul pentru asistența militară europeană către Republica Moldova prin facilitatea europeană pentru pace. În al doilea rând, România a inițiat un proiect pentru un regim de sancțiuni care ar limita capacitatea de acțiune a oligarhilor care încearcă să destabilizeze Moldova, așteptăm o decizie în următoarele săptămâni.

Iar în al treilea rând, în următoarele săptămâni, așteptăm și o decizie pe lansarea unei misiuni civile a Uniunii Europene în Republica Moldova în cadrul politicii europene de securitate și apărare, care va ajuta instituțiile noastre să-și fortifice capacitățile de combatere amenințări lor hibrid.

Rep: În ce va consta mai exact această misiune civilă a UE, ce vor face acei experți?

Nicu Popescu: Noi am avut câteva runde de consultări, am avut misiuni de evaluare din partea Uniunii Europene și noi am formulat anumite solicitări. Am cerut sprijin pentru combaterea amenințărilor hibride. La modul practic vorbim de întărire Ministerului de Interne prin cooperare, dar și prin furnizarea de echipamente noi, tehnici noi, modernizare acestei instituții prin interacțiune și coordonare și cu alte agenții de forță. Evident, este și dimensiunea cyber-securității.

Și aici aș vrea să subliniez că această misiune nu face parte din procesul de reglementare transnistreană, ci este o misiune care se va concentra pe fortificarea instituțiilor noastre, fără a fi implicată în procesul de reglementare transnistreană.

Rep: Legat de relația cu România, ați vorbit despre inițiativele comune, despre sprijinul dat de România. Am văzut că Republica Moldova începe să investească în apărarea teritoriului său. Aveți discuții cu România pentru a cumpăra eventuale echipamente militare, muniții din România?

Nicu Popescu: Noi cu România avem discuții și inițiative concrete de cooperare pe absolut fiecare domeniu, inclusiv în domeniul securității și apărării. Astăzi, la București, mă aflu alături de colegul meu, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi, care a avut ieri în o întrevedere cu ministrul Tîlvăr. Bogdan Aurescu este extrem de implicat în a sprijini Republica Moldova. Avem o cooperare excelentă și pentru noi toți, pentru cetățenii noștri, contează enorm semnalul transmis de mai multe ori de președintele Klaus Iohannis, care a spus de mai multe ori că Republica Moldova nu va fi abandonată în niciun caz, indiferent de riscurile de care se va ciocni.

Rep: Un subiect pe agenda publică din România este legat de George Simion, liderul partidului extremist AUR. Fostul ministru moldovean Anatol Șalaru a dezvăluit că un fost director al SIS i-a transmis că George Simion a avut o întâlnire în 2011 la Cernăuți, un agent al FSB. Informația a fost confirmată ulterior de un ofițer activ din serviciul militar al Ucrainei. Spuneți-ne care sunt motivele interdicției de intrare a lui George Simion pe teritoriul Republicii Moldova?

Nicu Popescu: Nu știu în ce măsură este cazul să intrăm în detaliile unor cazuri concrete. Această interdicție a fost aplicată de mai mult timp. Din perspectiva noastră este important să menționăm faptul că pentru absolut fiecare cetățean al Republicii Moldova și cetățean al României, pentru bunăstarea noastră comună, pentru fortificarea legăturilor noastre care se bazează pe comunitatea noastră de limbă, valori, cultură și istorie, este important pentru noi toți accelerăm procesul de aderare a Moldovei la UE, să acționăm de comun acord și cu sprijinul tuturor forțelor politice din România și din Republica Moldova pentru a aduce Moldova în UE, pentru a integra mai bine Moldova și România prin proiecte concrete de infrastructură, drumuri, poduri, investiții reciproce.

Și tot în acest context realizăm faptul că, evident, interesele Federației Ruse contravin acestor obiective pentru țările noastre, pentru societățile noastre și acest lucru este absolut evident.

 

Rep: Nu mi-ați răspuns la întrebarea legată de motivele interzicerii intrării lui Simion în Republica Moldova.

Nicu Popescu: La acea etapă a fost luată acea decizie de interdicție. Această decizie este valabilă în continuare și instituțiile noastre se ghidează după acea decizie. Pentru noi este foarte important să accelerăm tot ce ne integrează și evident, aceste cazuri individuale care complică dinamica noastră de integrare reciproc în spațiul comun, în spațiul european, sunt regretabile.

 

Rep: Discuția este una relevantă pentru relația bilaterală. Partidul lui George Simion este cotat la un scor foarte înalt în sondajele din România înainte de alegerile parlamentare de anul viitor, de aceea insist pe această întrebare. S-a discutat în organele de conducere ale Republicii Moldova, în Consiliul de securitate sau alte foruri de decizie, despre George Simion după ce au apărut aceste dezvăluiri în Republica Moldova și în Ucraina?

Nicu Popescu: Evident, subiectele discutate în Consiliul de securitate rămân discutate în acel format. Pentru noi este foarte important să avem sprijinul practic al tuturor forțelor politice din România pentru a aduce Republica Moldova în spațiul european, în Uniunea Europeană, cât mai repede, și împreună cu și alături de toate acele state de pe continentul European care sprijină libertatea, securitatea și europenitatea Republicii Moldova. Și aici, evident, ne urmărim politica internă din inclusiv din România, din foarte multe țări, din Ucraina, din Franța, din Germania.

Pentru noi este foarte important consensul din interiorul României, care va aduce Moldova în Uniunea Europeană. Și aici noi știm că pentru majoritatea absolută a cetățenilor României este foarte important ca istoria nostru comună să se transforme și în proiecte concrete care ne conectează, inclusiv cu atașamentul și cu participarea tuturor forțelor politice românești.

 

Rep: Și o curiozitate de final. Am văzut dese vizite ale reprezentanților Casei Regale Române în Republica Moldova. De asemenea, am văzut dese întâlniri în România ale unor înalți oficiali moldoveni, precum președinta Maia Sandu, cu reprezentanții Casei Regale. Ce-I cu acest interes. Cum explicați aceste contacte foarte dese cu Casa Regală din Români?

Nicu Popescu: Noi avem contacte foarte dese cu foarte mulți oameni politici, Casa Regală, oameni de afaceri din România, suntem foarte deschiși la orice nivel. Ne dorim o relație mai apropiată cu absolut toate instituțiile pentru ca legăturile noastre să se dezvolte și să se aprofundeze pe absolut fiecare palier: cultural, istoric, lingvistic, de infrastructură.

Și, evident, aceeași deschidere pe care o aveam și față de oamenii de afaceri din România, față de partidele politice din România, față de jurnaliștii din România, o avem și față de Casa Regală, care, să nu uităm, a fost în perioada interbelică și Casa Regală a teritoriului actual al nostru.

 

Rep: Am văzut de curând o retrocedare către Biserica Ortodoxă din România a unei clădiri simbolice din Chișinău. Există o astfel de cerere de retrocedări și din partea Casei Regale?

Nicu Popescu: Într-adevăr, a avut loc această donație unei clădiri istorice către Mitropolia Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română. Acesta este singurul gest de asemenea natură care este în proces de derulare în cazul țării noastre. Republica Moldova, de altfel, nu are o politică sistematică de retrocedări și acest lucru determină cadrul nostru de acțiune în interacțiune cu mai multe comunități culturale sau istorice din dința casei regale.

 

Rep: Deci există vreo astfel de cerere din partea Casei Regale?

Nicu Popescu: La această etapă un astfel de subiect nu se discută.