EXCLUSIV Cine susține că l-a ajutat pe Florin Cîțu ”cu relații și din banii personali” în perioada studiilor în SUA: Minodora Ilie, mătușa prin alianță cu liderul PNL, omul regimului Iliescu în anii 90 și apropiată de generali SIE

G4Media dezvăluie un element nou într-o chestiune neelucidată pe deplin din biografia actualului președinte PNL, Florin Cîțu: povestea studiilor, finanțării acestora și a modului în care acesta a ajuns să fie înmatriculat, în 1992, la o facultate privată din SUA. Noutatea este legată de implicarea unei mătuși prin alianță: Minodora Ilie, un personaj cu mare influență în politica autohtonă din primul deceniu de după Revoluție.

Ea a declarat, pentru G4Media, că, în acea perioadă, l-a ajutat pe nepotul său cu ”relații” și bani din propriul buzunar. Consilier pentru patru premieri de orientări politice diferite, Ilie a înființat, în anul în care Cîțu a plecat la studii, Fundația Umanitară Omenia, printre fondatori aflându-se un colonel din cadrul Serviciului de Informații Externe (SIE).

În prezent, prim-vicepreședinte al Fundației este Ioan Talpeș, fost director al aceluiași Serviciu Secret între 1992 și 1997. ”Da, da, întotdeauna au fost și serviciile (în fundație n.r.) pentru că, fără servicii, fără justiție, fără armată, o țară nu e stăpână pe ea”, a declarat Minodora Ilie.

Într-un mesaj trimis G4Media pe Whatsapp, dar șters după câteva minute, Cîțu a replicat: ”Sper că aveți dovezi în sensul celor susținute de cineva care se pretinde mătușa mea” și ne-a îndrumat spre un interviu din mai 2021, în care a relatat cum a ajuns în SUA și cum s-a descurcat acolo: a fost singurul candidat din Europa de Est pentru o bursă finanțată de Guvernul american, apoi a scris niște ”esee” pentru a-și suplimenta fondurile și a lucrat în campusul universității.

Însuși Cîțu a recunoscut, în același interviu, că ”Era foarte scump unde am fost eu”. În ultimii ani, în mai multe articole de presă s-a susținut că Florin Cîțu a picat treapta a II-a de liceu și examene de admitere la facultate, în România, afirmații pe care acesta le-a negat.

Implicarea în scandalul Secureanu

Acum în vârstă de 80 de ani, Minodora Ilie este o necunoscută marelui public din prezent, dar a fost un pion important în politica românească de după 1990.

A dispărut din prim-plan în 2004-2005, concentrându-se pe activitatea Fundației Omenia pe care a înființat-o în 1992. În 2017, totuși, numele ei a apărut într-o investigație a Gazetei Sporturilor, în contextul unei anchete penale pe care DNA o derula împotriva managerului de atunci al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, un membru al Fundației, doctorand în cadrul Academiei Naționale de Informații a Serviciului Român de Informații.

NOTĂ: În ediția specială aniversară la împlinirea a 20 de ani de la înființarea Fundației Omenia, Secureanu a ocupat un loc de cinste Sursa: Ziarul din Muscel

În articolul din Gazeta Sporturilor scria că ”«Omenia» este o creatură bizară. (…) Fondatoarea sa, Minodora Ilie, o descrie drept «o binecuvântare pentru români»; pentru alți observatori, fundația Omenia este «o pseudomasonerie bazată pe trafic de influență».

Condusă de un Consiliu Director format din Patriarhul Daniel în stânga Minodorei Ilie și de fostul general Ion Talpeș în dreapta, «Omenia» e un ONG care se laudă cu «numărul imens de magistrați și generali» din rândurile sale.

De asemenea, în organizația cu sediul în Phoenicia Grand Hotel, apar numeroși politiceni, de la ex-edilul Sorin Oprescu și până la puternicii primari de azi Dan Tudorache, Sectorul 1, sau Daniel Florea, Sectorul 5.” În material se dezvăluia faptul că managerul Secureanu a recunoscut, inițial, că direcționa o parte din banii delapidați din spital către Omenia, dar apoi și-a retras declarația.

În interviul acordat gsp.ro, a avut loc și următorul dialog:

Reporter: Ați intervenit, vreodată, pentru domnul Secureanu?
Minodora Ilie: Să vă zic adevărul, da! L-am rugat pe domnul Oprescu să îl lase în pace, la un moment dat, când se supărase pe el.
Reporter: De ce se supărase?
Minodora Ilie: Sincer, din ce rețin, ceva cu niște lucrări. Dar nu mă pricep, așa că nu pot spune altceva.
Reporter: Au fost martori la discuție?
Minodora Ilie: Mulți, vă dați seama. Era toată lumea, în frunte cu domnii generali Talpeș, Adrian Popescu de la SRI, mai mulți.

Ilie: ”Am fost căsătorită cu vărul primar, i-am crescut pe toți”

În decembrie 2021, G4Media a contactat-o de mai multe ori pe Minodora Ilie, punctul central al discuțiilor fiind o presupusă legătură de rudenie a sa cu Florin Cîțu. Între diferite drumuri prin județe, sediul fundației, unde merge săptămânal, o gală în care a fost premiată sau la stomatolog, Minodora Ilie a susținut că este mătușa lui Florin Cîțu.

”Deci vreau să spun: tatăl lui este văr primar cu primul meu soț, marele doctor din Râmnicu Vâlcea (Mihai, fost director al Spitalului Județean înainte de 1989 n.r.).  Părinții – frați. Asta e tot. Deci vă dați seama dacă am fost căsătorită cu vărul primar, i-am crescut pe toți.”

O altă legătură a sa cu actualul președinte PNL este numele de familie al singurului ei copil, în prezent arhitect în Italia: Mihail Cîțu. ”Nu am putut avea din păcate copii a fost o dezamăgire fantastică pentru amândoi dar într-o zi, m-am dus la un spital unde auzisem că se născuse un băiat al unei studente care nu-şi permitea să-l păstreze. L-am înfiat iar acum este inginer, locuieşte în Italia este căsătorit cu o italiancă şi are un băieţel”, declara Minodora Ilie în ediția din 2012 a unei publicații în care se puncta împlinirea a 20 de ani de la înființarea Omenia.

De fiecare dată în discuțiile de luna trecută, Minodora Ilie a afirmat că i-a oferit ajutor lui Florin Cîțu în perioada în care acesta a studiat în SUA: ”Nu numai lui Florin, studenților noștri, în general, care erau peste hotare. Eu am ajutat… noi, noi pentru că noi am fost întodeauna o putere. (…) Și relații și din bani personali ai mei”, a spus Minodora Ilie, care a adăugat că s-a implicat la rugămintea fostului ei soț, unchiul lui Florin Cîțu, fostul director de la Spitalul Județean. Cei doi au divorțat înainte de 1989.

Ea a enumerat și numele altor persoane care ar fi fost implicate, într-un mod sau altul, în sprijinirea nepotului său. Primul este Ion Rațiu, care era președinte de onoare al Omenia: ”Chiar dacă Rațiu a trimis, nu din partea Fundației, ci personal și pentru mai mulți studenți, nu pentru unul.” Contactat de G4Media, Nicolae Rațiu, fiul fostului lider PNȚCD, a declarat că nu are cunoștință despre o asemenea posibilitate.

În același registru, Minodora Ilie a menționat numele actualului guvernator al Băncii Naționale, Mugur Isărescu și al fostului șef al SIE, Ioan Talpeș, nuanțând, apoi, afirmația, într-o discuție ulterioară: ”Ei nu l-au ajutat cu bani. Ei au fost lângă mine și eu am fost consilier de stat la Isărescu, l-am ajutat să fie prim-ministru, țineam și Omenia cu cei mai mari oameni subordonați, nu? (…) Păi dacă prim-vice e generalul Talpeș, ce e ceva să nu știe el, pe cine ajutăm, studenții noștri din toată lumea, peste tot?”, a spus Minodora Ilie.

Ea a adăugat, însă, că nepotul său nu a știut că este ajutat: ”Florin era de o modestie nemaipomenită, lucra acolo la restaurantul lui, nici doi lei nu cheltuia. El nu a știut niciodată că era ajutat din spate de doctorul Cîțu, marele director de spital, fostul meu soț care a venit și a plâns la mine – eu eram suspusă. «Uite, eu vreau să ajut pe nepoții mei și pe fiii mei și nu vreau să știe nevasta mea de acum… știți cum este în familie. (…) Copiii nu știau, că erau învățați să muncească la un restaurant, undeva să facă curat (…).”

Atât reprezentanții Colegiului Grinnell din SUA unde Cîțu a absolvit facultatea, cât și Universitatea unde acesta a obținut, apoi, diploma de master nu au răspuns unor solicitări G4Media legate de sursa taxelor achitate de acesta în perioada studiilor din SUA.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale nu a transmis o poziție a guvernatorului Isărescu față de susținerea fostei sale consiliere referitoare la un ajutor dat lui Cîțu.

NOTĂ: Din presa vremii: o știre Rador din anul 2000, în limba engleză, în care se prezenta lista consilierilor premierului Mugur Isărescu. Sursa: rador.ro

Ioan Talpeș, după ce a avertizat că ”E o copilărie. (…) Asemenea speculații nu fac decât să ducă într-un penibil feroce condiția de cetățean al României”, a admis că ”E posibil să fi fost și așa ceva în perioada aia, n-a fost singurul… este o chestiune, cum să spun, absolut normală dacă s-a întâmplat așa ceva. Eu aveam relații destul de bune în America, deci e un lucru foarte normal. Dar eu ca persoană nu l-am cunoscut pe domnia sa (pe Florin Cîțu n.r.). Cum credeți că am putut să-l ajut decât așa cum au fost atuncea, zeci și sute de studenți din România care au fost prin străinătate?”

În Statut, Fundația Omenia avea printre obiective și sprijinirea studenților români care plecau să studieze peste hotare. Cu toate acestea, Minodora Ilie declară că nici un ban din conturile Fundației nu a fost virat pentru plata taxelor lui Cîțu, ea detaliindu-și în felul următor modul de lucru: ”Niciodată Omenia nu a plătit. (…) Fundația Omenia n-are fonduri, eu nu permit așa ceva. Gândiți-vă să aibă fonduri și fiecare să vrea să dea la ai lui. Nu se poate. Eu îl pun pe fiecare să ajute pe cineva.”

Varianta lui Cîțu

Contactat de G4Media, Florin Cîțu a declarat că ”Sper că aveți dovezi în sensul celor susținute de cineva care se pretinde mătușa mea”. ”Așa a spus? Probabil că i-a fost frică”, a fost replica Minodorei Ilie.

În răspunsul său sumar, șters de pe Whatsapp după puțin timp, Cîțu ne-a indicat să ne documentăm în privința studiilor sale dintr-un interviu acordat în mai 2021. Anterior, în mai multe media apăruseră articole despre legături între plecarea sa în SUA și Serviciul de Informații externe sau despre implicarea lui Ioan Talpeș sau a Minodorei Ilie.

”Am văzut tot felul de informații despre cum am plecat eu la studii (râde). Este simplu. În anii 90 americanii aveau tot felul de burse pentru – era exact după 1990 – și apăruseră burse pentru Estul Europei. Era Fullbright, erau mai multe. Eu am plecat cu o bursă care se chema NAFSA National Association Foreign Students parcă, finanțată de Guvernul american. Acea bursă era una pentru Estul Europei și am câștigat-o eu – poate nu a mai aplicat altcineva și de aia am câștigat-o, am fost norocos (râde)”, a povestit Cîțu în respectivul interviu.

Într-un răspuns pentru G4Media, un reprezentant al NAFSA a transmis că ”În perioada în care Florin Cîțu a fost student la Grinnell College în Iowa, existau granturi pentru studenți din fostele țări comuniste din Centrul și Estul Europei care studiau în Statele Unite. Beneficiarii nu primeau fondurile direct. Colegiul era cel care primea banii care erau destinați, în primul rând, pentru plata taxei de înmatriculare, dar puteau fi folosiți, de asemenea, pentru alte cheltuieli, cum ar fi cazare, masă sau cărți. Nu pot confirma alte informații legate de domnul Cîțu”.

În același interviu, Cîțu a declarat că cei de la NAFSA ”Nu mi-au dat bani decât pentru room and board, asta însemna că era plătită doar cazarea și masa. Și trebuia să plătesc și școala: cărți și așa mai departe care erau jumate din bani.

Era foarte scump unde am fost eu, un colegiu privat, și atunci a trebuit să mai scriu câteva esee și așa mai departe și am câștigat bursă și pentru asta. Bine, am câștigat pentru doi ani, apoi a trebuit să am note mari și așa mai departe ca să se mențină. Numai că acolo nu aveam nici un ban. Și a trebuit să lucrez.”

O vecină de cartier a familiei Cîțu a declarat pentru G4Media că, din câte își amintește, înainte de 1990 tatăl liderului PNL era șofer la Comitetul Județean de Partid, iar mama – gestionar la magazinul partidului situat în centrul orașului. După 1990, ea l-a preluat, devenind afacerea sa proprie. Elena Cîțu a murit la mijlocul anului trecut, iar tatăl său, Vasile, este pensionar și locuiește într-o comună din județul Vâlcea.

Președintele PNL a mai povestit că, pentru a avea bani, a spălat vase ”un trimestru parcă, am lucrat la cantina, deci spălam vase după care lucram la sell-bar, în campus, apoi am lucrat poștaș în campus și apoi avansam, vedeam și eu care locuri de muncă sunt mai bune și după aceea ultimul loc de muncă l-am avut la un centru audio-vizual unde era ok și iarna și vara”.

În finalul relatării despre experiența americană, Cîțu a povestit că a jucat în echipa de fotbal a Colegiului Grinnell, lucru care i-a permis să vadă America gratis în primii ani: ”Nu aveam alți bani să văd America și atunci mergeam cu echipa, mâncam la McDonald’s, aveam 5 dolari parcă de meci și le povesteam tuturor pe drum cum este să trăiești în comunism. Și toți ziceau: «Vai, ce nasol e. Să n-ajungem acolo!»”

Controversele din studii

În SUA, Florin Cîțu a studiat Economie la Grinnell College în Iowa (1992-1996), unde a obținut echivalentul românesc al diplomei de licență și la Iowa State University de unde a primit o diplomă de master în 2002.

După ce a devenit premier, o publicație din Râmnicu Vâlcea a încercat să afle notele sale de la instituția de învățământ preuniversitar pe care a absolvit-o – Colegiul Energetic. A fost refuzat, s-a adresat instanței  invocând Legea informațiilor de interes public, dar a pierdut procesul. Un demers similar s-a lovit tot de un refuz.

Miza jurnaliștilor era verificarea unei informații din spațiul public în care se susținea că, în 1988, Florin Cîțu a picat examenul de treaptă dintre clasele a X-a și a XI-a. Un profesor din acea vreme de la Colegiul Energetic a negat anul trecut, sub anonimat, această variantă, afirmând că Florin Cîțu fusese admis în 1986 la actualul Colegiu Naţional ”Mircea cel Bătrân”, iar în 1988 – presupusul an al picării examenului – s-a transferat la Colegiul Energetic din cauza unui conflict cu un cadru didactic.

”(…) A fost un adolescent ce se apropia de maturitate, care punea accent pe câteva materii şi se străduia să obţină note decente la celelalte, fără a neglija şi pasiunile din timpul liber, cum se spunea atunci, de parcă la şcoală veneau în prizonierat (râde – n.r.). Ţin minte că îi plăcea mult sportul şi muzica rock, oricum, un elev serios, nu exuberant.”, a declarat același profesor despre Cîțu.

Actualul președinte al PNL, dar și fratele său au negat și ei povestea atribuită a fi avut loc în 1988, cât și informația că ar fi picat examenul de admitere la academia de Studii Economice. ”Nu am luat 4, să ştiţi, la treapta a doua. Nu ştiu ce e ştirea asta, dar nu am luat 4 la treapta a doua. Nu, eram cu matematica, fizica, engleza… aici eram mai sus. Restul – eram la mijloc. (…) Am fost şi la olimpiadă şi la engleză şi la fizică, parcă. (…) Nu am dat niciodată la ASE. Şi asta e o ştire foarte bizară. Nu am dat niciodată la ASE în România”, a spus Cîţu, la TVR 1, în septembrie 2021.

”Florin nu a dat niciodată examen la ASE. A plecat la Bucureşti cu gândul de a da admitere la Politehnică, la Energetică parcă, un profil la care era foarte mare concurenţă, ca o formă de continuitate a studiilor de la Liceul Energetic, dar mai mult bătut la cap de părinţii noştri, el nu era prea convins. Îmi amintesc că îmi şi spunea că se plictiseşte de moarte când e pus să facă desenele acelea, schemele acelea complicate. El visa să înveţe să facă şi să conducă afaceri pe bune, să ajungă în mediul bancar, să poată lucra în Occident. Aşa s-a înscris la Româno-Americană. Era început de ani `90… După vreo doi ani, a plecat în State cu bursă…”, a declarat fratele lui Cîțu, tot anul trecut.

Spectaculoasa carieră a Minodorei Ilie

Atât din materialul publicat în urmă cu cinci ani de gsp.ro, cât și din discuțiile cu reporterul G4Media sau interviuri din trecut ale Minodorei Ilie reies unele susțineri ale acesteia greu de verificat, cum ar fi faptul că a avut un rol crucial în parafarea Păcii de la Cozia (o înțelegere între mineri și guvernanți care a oprit, în anul 1999, venirea primilor la București) sau în vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, tot în 1999.

Pe de altă parte, este certă o anumită influența pe care a avut-o, cel puțin în primul deceniu de după 1990, în politica autohtonă. În calitate de membru PNȚCD și PSD a fost consilier pe probleme de învățământ și culte în Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase.

O imagine asupra activității sale din perioada 1990-1992 o oferă însemnările din jurnalul personal al lui Ion Rațiu, publicate după moartea sa (Note zilnice, volumele I-III, 1999-2001, Editura Univers). Ilie devenise o apropiată a lui Rațiu după ce acesta a revenit în România și l-a ajutat pe acesta să obțină de la Primăria Capitalei o casă unde să își stabilească reședința, lucru obligatoriu pentru a putea candida la alegerile din mai 1990. Fiul fostului lider PNȚCD, Nicolae Rațiu, a declarat pentru G4Media că, anterior, acest lucru fusese ”imposibil”.

• Pe de altă parte, din însemnările lui Rațiu reiese că Minodora Ilie, deși membru în partidul țărănist, era conectată la vârfurile Bisericii și noii Puteri de după 1990, care avea legături cu fostul regim: ”Minodora îmi spune că Iliescu nu se simte deloc sigur. (…) El ar vrea colaborarea mea” (29 mai 1990), ”Vorbesc cu Petre Roman despre Minodora Ilie. O recomand ca ministru adjunct la Educație” (23 iunie 1990), ”La Minodora Ilie, la Primărie. Îmi amintește de nevoia de a obține voturile foștilor comuniști, adică membri de partid, cum e cazul ei” (2 august 1990), ”S-a mai vorbit de milioanele de foști comuniști. Ei trebuie să fie acceptați. Vorbea, mai ales, Minodora” (15 iunie 1991, discuție la Palatul Cotroceni între Ion Iliescu, Ion Rațiu și Minodora Ilie), ”Minodora m-a asigurat de sprijinul Bisericii. Teoctist a fost foarte impresionat când l-am vizitat, împreună cu Ioan Alexandru” (16 februarie 1992), ”La ora 14.00 exact, cum fusese programat, vine Minodora Ilie. L-a văzut pe Iliescu, care are o imagine și o opinie foarte bună spre mine.” (5 decembrie 1992).

”Este adevărat că dorinţa mea de reconciliere şi ideea de a aprecia conducerea aleasă a României în orice timpuri, îmi permitea să încălzesc dialogul între cele două mari curente care se formaseră după 1990”, a explicat Minodora Ilie într-un interviu publicat în 2012.

Ea a recunoscut pentru G4Media că ”Eu am fost în timpul lui Ceaușescu foarte suspusă”, în jurnalul lui Rațiu apărând informația că a fost prietenă a Elenei Bărbulescu, sora fostului dictator comunist. Ulterior prezenței în PNȚCD, Minodora Ilie a fondat Partidul Socialist al Muncii, alături de foști lideri PCR, formațiunea fiind absorbită apoi de actualul PSD, unde a primit un loc în Biroul Executiv Central, postul de şef al Departamentului Cultelor şi cel de vicepreşedinte la Organizația de Femei.

Notă: Activitatea Fundației Omenia, prezentată în 2012. Sursa: Ziarul din Muscel, ediție specială aniversară la împlinirea a 20 de ani de la înființarea Fundației

Nicolae Rațiu își amintește că tatăl său i-a propus să preia șefia unei filiale a Fundației Omenia din Londra, dar nu a fost de acord: ”Eu i-am spus că nu am încredere, e clar că această doamnă (Minodora Ilie n.r.) era foarte legată cu foste administrații, cei de la Putere, e clar că e din ei. (…) am refuzat pentru că, pentru mine, această fundație este (era n.r.) pentru spălare de imagine pentru oameni din nomenclatură, se spală imagine că ei fac ceva pentru popor.”

Firul roșu al Serviciilor Secrete

”Până în 2000 erau lângă mine și Rațiu și Ion Diaconescu (…) și Patriarhul și toți ai Bisericii, mitropoliți, episcopi, 200 de generali, vă dați seama fiecare face fapte bune. Fără Securitate o țară moare, înțelegi dumneata? Să nu mai facă lumea pe grozavii. Fără servicii secrete, fără poliție și fără justiție, o țară nu rămâne întreagă așa că să nu mai discutăm. Și din trecut și din prezent sunt toți la noi”, a declarat Minodora Ilie pentru G4Media.

Referitor la controversele din spațiul public despre implicarea serviciilor secrete în politică, Ilie a exclamat: ”Eee, oamenii tâmpiți zic asta. Fără Servicii nu se poate, dragă. Că manevrează țara… Una e să vorbești cu cineva și să știi că e generalul X și una e să fie unul care să afle adevărul fără să se știe cine este, dar își apără țara. Ăștia care vorbesc nu-și dau seama că nu vorbesc numai pentru cei din țară, vorbesc pentru toată lumea. Asta înseamnă Securitate: înseamnă Servicii, înseamnă Justiție, înseamnă Armată, înseamnă Culte și așa mai departe, deci nu se poate fără astea.”

Pe lângă Talpeș, G4Media a mai identificat în Fundația Omenia un om-cheie din Serviciile Secrete. Este vorba de Virgil Faur, membru fondator al Fundației și colonel în Serviciul de Informații Externe la acel moment. În volumul Moștenitorii Securității (Editura Polirom, Iași, 2018, ediția a II-a revizuită și adăugită), istoricul Marius Oprea scrie că, înainte de 1989, Faur a fost implicat într-un scandal în cadrul DIE (precusoarea SIE), fiind acuzat că, la Geneva, a delapidat 11.000 de dolari din fondul operativ destinat plății agenților.

”(…) Generalul Iulian Vlad a dispus muşamalizarea furtului, suma de 11.000 de dolari însuşită de colonelul Faur din fondul operativ fiind «acoperită» de o firmă străină aflată în relaţii de afaceri cu DIE – mai precis, cu ICE Dunărea. Se spune că această firmă s‑ar numi Crescent”, a scris Oprea în volumul său.

Istoricul a adăugat că Faur a fost ”Numit şef al Unităţii Relaţii Externe (din SIE n.r.) în 1994 din dispoziţia generalului Talpeş (…) cunoscînd pasiunea de colecţionar de artă şi antichităţi a lui Ioan Talpeş (pasiune ce pare să fie un fel de virus al şefimii pesediste, în frunte cu Năstase, primul colecţionar al ţării), colonelul Faur l‑a cadorisit pe fostul director al SIE cu săbii, ceasuri, statuete şi diverse alte obiecte.”. Contactat de G4Media, Oprea a declarat că ”Faur era un factotum (om bun la toate n.r.) în SIE. Faur egal Talpeș.”

În actele constitutive ale Fundației, Faur apare pe lista membrilor fondatori, alături de alte nume cunoscute în epocă: Ioan Mînzatu sau Dan Ioan Popescu. Nu a putut fi contactat nici prin intermediul lui Talpeș, care a spus că nu a mai vorbit cu el de cel puțin 10 ani, nici prin intermediul Asociației Rezerviștilor din SIE.

”Îl știu din SIE. Dacă un ofițer al SIE a ajuns să fie fondator, înseamnă că nu a dorit altceva decât relații umanitare”, a declarat Talpeș despre prezența fostului său subordonat în Omenia. Referitor la colonel, Minodora Ilie a spus: ”Da, da, întotdeauna au fost și serviciile pentru că, fără servicii, fără justitie, fără armată, o țară nu e stăpână pe ea.”

Pe lista membrilor de onoare din Omenia se află și fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu, despre care Ilie declara într-un interviu din 2012: ”Da, domnul Virgil Măgureanu este un vechi membru al Fundaţiei Internaţionale Omenia şi era foarte apreciat de Corneliu Coposu care-mi spunea, chiar la mine în casă, când ne întâlneam cu fruntaşii ţărănişti că atunci când are o nelămurire se consultă cu domnul Virgil Măgureanu asupra situaţiei politice.”

În primul număr al unei reviste din 1993 în care erau prezentate persoanele și firmele care sprijiniseră activitatea Fundației Omenia în primul an după înființare se află și firma Crescent, despre care mai multe investigații de presă au dezvăluit faptul că fusese înființată în Cipru de fostul DIE (actualul SIE).

Reprezentanța din București era condusă de Dan Voiculescu, actualul patron al Trustului de presă Antena Group. În aceeași revistă din 1993, Voiculescu apare drept președinte al uneia dintre filialele Fundației. În ediția aniversară din 2012, Minodora Ilie spunea despre acesta că ”(…) sigur dacă el a avut rude în străinătate i se cerea să informeze cu ce se ocupă rudele, dar asta nu însemna că le făcea rău. Am apreciat sensibilitatea acestui om. Este membru de onoare a Fundaţiei Internaţionale Omenia şi odată s-a plâns la mine în timpul Convenţiei Democrate când eu făceam parte din Guvern, că o să i se ia casa în care i s-au născut copiii.

De la RAPPS probabil, nu îmi mai amintesc bine, că o să trebuiască să dea această casă şi că soţia este foarte sensibilă şi nu ar rezista la plecarea din acea casă şi atunci eu l-am invitat la domnul Ion Diaconescu şi atât domnul cât şi doamna Eugenia Diaconescu au fost impresionaţi de sensibilitatea unui om care avea toate posibilităţile din lume şi care ţinea la un apartament în care i se născuseră şi crescuseră fetiţele şi în care-şi trăise anii tinereţii cu soţia sa pe care o iubea. Dumnezeu să o odihnească, că am înţeles că nu mai este! Deci, iată un exemplu. Se face atâta discuţie pe această temă, că unul a fost colaborator, că altul a fost turnător, că altul a fost altceva”. Prin sentință definitivă a instanțelor, lui Voiculescu i-a fost atribuită calitatea de colaborator al Securității.

Implicare într-un mare scandal de corupție

Pe lângă personaje controversate gen Florin Secureanu, Dan Ioan Popescu, Dan Voiculescu, Ioan Talpeș sau Virgil Faur, de Fundație se leagă și un scandal penal. În anii 90, presa a scris că omul de afaceri Sorin Beraru, care devalizase o firmă de stat pe nume CICO, intrase în posesia societății cu ajutorul liderului PNȚCD, Ion Diaconescu.

”Pentru aceasta (Beraru n.r.) a apelat la Minodora Ilie, presedinte al Fundatiei -Omenia- si apropiata de liderul PNTCD Ion Diaconescu. La domiciliul venerabilului taranist, Minodora Ilie si Haim Steinberg (arestat in clipa de fata ca emisar al mitei pe care Beraru a oferit-o prin intermediul a doi politisti procurorului care a instrumentat dosarul CICO) l-au convins repede pe Diaconescu ca firma este falimentara si ca trebuie privatizata repede.

Un argument convingator – o sponsorizare ulterioara de 300 milioane de lei din banii CICO, pe care Beraru a promis-o si a facut-o la fundatia crestin-democrata patronata de Diaconescu, plus o alta similara la Fudatia -Omenia-.” Ulterior, presa a scris că Diaconescu a returnat banii, iar Ilie nu a avut de suferit în urma scandalului.

Pe de altă parte, pe lista membrilor sau a celor cărora li s-au oferit diferite funcții în Omenia s-au aflat, conform unei prezentări din 2012, persoane de prim rang din politică, Biserică, mediul de afaceri sau lumea artiștilor: PF Daniel, Mohamad Murad, Regele Mihai și Regina Ana, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Radu Vasile, Teodor Meleşcanu, Dan Radu Rușanu, Vasile Blaga, Oliviu Gherman, Petre Roman, Gheorghe Funar, Ioan Aurel Rus, George Becali, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Mihai Erbaşu, ÎPS Bartolomeu Anania și Adrian Păunescu.

Pe lista vicepreședinților post-mortem ai Fundației se află și numele lui Bassam Melhem, om de afaceri libanez, patron al Discotecii Why Not din București, asasinat de doi polonezi, în 1996, într-o cameră de hotel.

Sursa Foto: Colaj G4Media.ro