EXCLUSIV Comisia Europeană amenință în premieră România cu ”opțiunea nucleară” – declanșarea Articolului 7. MCV va fi înlocuit cu un mecanism și mai dur dacă modificările la Codurile penale, făcute în favoarea infractorilor, vor intra în vigoare

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anunțat într-o scrisoare trimisă pe 10 mai primilor patru oameni din statul român că executivul european va declanșa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE (”opțiunea nucleară”) în cazul României dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Modificările la codurile penale riscă să creeze ”o impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv infracțiuni de corupție”, arată Timmermans în scrisoarea consultată de GMedia.ro.

• Citește aici scrisoarea integrală trimisă de Frans Timmermans lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea

Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură sancțiune politică pentru un stat membru UE și înseamnă suspendarea dreptului de vot al respectivei țări în Consiliul UE. Dacă un stat nu mai are drept de vot în Consiliu, nu își mai poate apăra practic interesele în interiorul UE. Pâna acum, Comisia a inițiat această procedură doar în cazul Poloniei, iar în cazul Ungariei cererea de inițiere a venit de la Parlamentul European. Totuși, declanșarea Articolului 7 se poate face doar cu unanimitatea statelor membre.

Procedura invocată de Comisia Europeană este numită ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru statul de drept) și a fost stabilită în 2014. Procedura este declanșată dacă există indicii clare de amenințare sistemică la adresa statului de drept al unui stat membru.

Frans Timmermans invocă în scrisoarea citată pentru prima oară Articolul 7 și arată că ”Rule of law framework” este ultimul pas pe care Comisia Europeană îl poate face înainte de declanșarea ”opțiunii nucleare” în cazul României.

Foto: Fragment din scrisoarea lui Timmermans

”Dacă îmbunătățirile necesare nu sunt făcute rapid sau dacă alți pași negativi sunt făcuți, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanșa Rule of law Framework fără întârziere. Acest proces – care precede dialogul necesar pentru a corecta îngrijorările și a evita activarea Articolului 7 din Tratatul UE – va înlocui MCV. Criteriile și recomandările relevante din MCV vor fi examinate în cadrul Rule of law Framework. România, desigur, rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile de referință ale MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin și în mod satisfăcător”, se arată în scrisoarea lui Frans Timmermans consultată de G4Media.ro.

Timmermans arată în scrisoare că executivul european este îngrijorat de abaterile României de la cursul stabilit de MCV, dar și de presiunea pusă pe DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție, și arată că modificările adoptate de Parlament pe 24 aprilie la codul penal și codul de procedură penală adaugă la ”îngrijorările majore” ale Comisiei Europene. Timmermans enumeră câteva dintre modificările criticate: reducerea termenelor de prescripție, reducerea pedepselor pentru unele infracțiuni, precum abuzul în serviciu, schimbarea regulilor privind denunțurile.

Ce este ”Rule of law Framework”

”Rule of law Framework” este o procedură înființată de Comisia Europeană în 2014 cu scopul de a contracara amenințările la adresa statului de drept care au caracter sistemic (Sursa). Cadrul va fi utilizat atunci când „garanțiile statului de drept” la nivel național nu par să poată răspunde în mod eficient acestor amenințări, potrivit unei comunicări oficiale a Comisiei.

Procesul este constituit din trei etape: o evaluare a Comisiei, o recomandare a Comisiei și urmărirea aplicării recomandării de către statul membru vizat (Sursa). Singurul stat membru vizat până acum de Rule of law Framework a fost Polonia, în cazul căreia Comisia Europeană a și inițiat procedura de declanșare a Articolului 7 din Tratatul UE.

Ce se întâmplă dacă statul membru vizat nu aplică în mod satisfăcător recomandarea Comisiei Europene? Comisia va evalua posibilitatea de a declanșa unul dintre mecanismele prevăzute la Articolul 7 din Tratatul UE.

Context

Reamintim că PSD și ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată. Modificările au fost votate de Parlament pe 24 aprilie, dar au fost atacate la CCR de președintele Iohannis și de PNL.

Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

• De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
• De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

• reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
• reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
• reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

• revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
• în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
• revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii

Vezi aici integral observațiile finale ale Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Foto: Frans Timmermans și Liviu Dragnea (InquamPhotos / Octav Ganea)