EXCLUSIV Contractul cu Bechtel riscă să bage CNAIR în insolvență. Fiscul vrea să execute Compania de Infrastructură pentru recuperarea prejudiciului de 526 milioane euro. Până acum a luat din conturile CNAIR peste 170 milioane de lei

Reziliat în urmă cu șase ani, contractul cu firma Bechtel pentru realizarea Autostrăzii Transilvania încă pune probleme Companiei de Infrastructură. Șefii și angajații CNAIR stau cu frica executării silite. Fiscul vrea să recupereze paguba suferită de statul român din derularea între 2003 și 2013 a contractului cu americanii. Prejudiciul calculat de Ministerul de Finanțe încă din decembrie 2016 nu este deloc mic: 526 milioane euro, adică undeva la 2,4 miliarde lei.

Cu alte cuvinte, CNAIR ar avea de plătit către ANAF aproape jumătate din bugetul pe acest an. Fiscul a suspendat în vară executarea silită a Companiei, nu înainte de a-i lua din conturi peste 170 de milioane de lei, potrivit informațiilor G4Media.ro. Măsura popririi a fost considerată drept una abuzivă de către șefii CNAIR. Acum, CNAIR cere asigurări de la Ministerul de Finanțe și ANAF că se va menține suspendarea executării silite pănă la soluționarea proceselor deschise în instanță prin care CNAIR a contestat raportul întocmit de MFP. ANAF nu a răspuns până la această oră solicitărilor G4Media.

Raportul întocmit de inspecția economică-financiară din Ministerul de Finanțe în decembrie 2016 calculează prejudiciul adus statului ca urmare a modului defectuos în care s-a derulat și negociat timp de un deceniu contractul cu americanii de la Bechtel pentru construirea Autostrăzii Brașov-Borș la 525.891.999 euro (echivalentul a 2.368.932.598,68 lei la un curs de 4,5046 lei/euro la data de 21.10.2016). Acest raport este și subiectul unui dosar al Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit articolului 22 din Ordonanța de Urgență nr. 94/2011, sumele cuvenite bugetului general consolidat, stabilite prin rapoartele de inspecţie economico-financiară şi înscrise în dispoziţia obligatorie, constituie creanţe bugetare. Dispoziţia obligatorie constituie titlu de creanţă. Potrivit legii, executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează de organele fiscale competente, adică de către ANAF.

În urma unei decizii favorabile a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Fiscul a început în vară executarea silită a CNAIR pentru recuperarea banilor. A luat din conturile Companiei circa 170 de milioane de lei. Șefii de la acea vreme ai CNAIR au acuzat Fiscul că a acționat abuziv. Procedura de executare silită a fost ulterior suspendată însă doar până pe 20 decembrie, potrivit unor surse. Dacă executarea silită s-ar relua CNAIR, compania care se ocupă cu întreținerea drumurilor naționale și construcția de autostrăzi, ar intra în insolvență

Actualii șefi ai CNAIR vor asigurări de la Fisc și de la Ministerul de Finanțe că executarea silită va rămâne suspendată până la soluționarea proceselor aflate pe rol prin s-a contestat și executarea silită și raportul întocmit de inspecția economică-financiară din Ministerul de Finanțe.

Stadiul proceselor deschise de CNAIR:

• CNAIR a formulat ”contestație la executare și suspendarea executării silite”, ce face obiectul Dosarului nr. 6935/299/2017, respectiv dosarul nr. 19629/299/2019 aflate pe rolul Judecătoriei Sector 1 București. Instanța a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a unui alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel București
• CNAIR a formulat ”Cererea de chemare în judecată” împotriva Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, ce face obiectul Dosarului nr. 1480/2/2017 aflat pe rolul Curții de Apel București, prin care solicită anularea în totalitate a dispoziției obligatorii și a raportului de inspecție economico-financiară. În februarie 2018 instanța a decis suspendarea procesului până la soluționarea dosarului penal deschis. Recent, însă, instanța a dat un nou termen în acest dosar : 10 ianuarie 2020.

Responsabili pentru prejudiciul adus bugetului de stat sunt, potrivit raportului MFP, „directorii generali ai Companiei (CNADNR, actuala CNAIR) care au semnat contractul, acordurile de modificare ale contractului și acordul de tranzacționare și încetare a contractului”. Printre aceștia se numără: Mihai Bășulescu, Mircea Pop și Daniela Drăghia. De la aceștia ar trebui să recupereze CNAIR banii. Cum, nu se știe. Raportul de la Finanțe nu spune însă nimic despre interesele politice și deciziile luate fie la Palatului Victoria, fie de ocupanții fotoliului de ministru al Transporturilor în perioada 2003-2013.

Contractul privind realizarea Autostrazii Transilvania a fost semnat în 2003, în timpul guvernării lui Adrian Năstase și a fost reziliat în 2013, când la Palatul Victoria se afla Victor Ponta.

Potrivit raportului, Compania de Drumuri a gestionat defectuos contractul cu americanii.

„În conformitate cu Contractul încheiat în anul 2003, valoarea totală care urma să fie plătită către antreprenor pentru realizarea a 415 kilometri de autostradă era în cuantum de 2,247.500.000 euro. Valoarea rotală efectiv plătită către Antreprenor la data încetării contractului a fost de aproximativ 1.469.916.600 euro, reprezentând 65,4% din valoarea inițială a contractului, în condițiile în care erau finalizați și dață în folosință doar 52 km (secțiunea 2b) reprezentând 12,53% din lungimea totală a Autostrăzii, iar pe o distanță de 60,5 km (Secțiunea 3c), reprezentând 15,7% din lungimea totală a Autostrăzii, lucrările de construcție au fost doar începute. Astfel, pentru 1 kilometru de autostradă recepționată a fost achitată din bugetul de stat valoarea de 28.267.627 euro”, scrie în raportul Ministerului de Finanțe.

Istoricul contractului Bechtel:

• În noiembrie 2003 Guvernul Năstare adoptă Ordonanța de Urgentă nr. 120 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNADNR S.A.) a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș. Pe actul normativ și-au pus semnătura: primul ministru de la acea vreme, Adrian Năstase, ministrul Transporturilor Miron Mitrea, ministrul Administraţiei şi Internelor Ioan Rus, ministrul delegat pentru Administraţia Publică Gabriel Oprea şi ministrul Finanţelor de la acea vreme, Mihai Tănăsescu.
• Tot în noiembrie 2003, Guvernul Năstase aprobă și o hotărâre de guvern privind aprobarea contractării de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a unor credite externe, garantate de către Ministerul Finanţelor Publice, destinate realizării Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.
• În decembrie 2003, același guvern aprobă H.G. nr.1.513 privind mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. să semneze Contractul de proiectare şi construire a autostrăzii Braşov-Cluj- Borş.
• Tot în decembrie 2003 s-a aprobat și o HG prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai autostrăzii.
• În decembrie 2003 se semnează contractul între CNADNR și Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania. Lucrările la cei 415 kilometri de șosea trebuiau începute în trimestrul trei din 2004 și finalizate integral în 2012.
• În vara lui 2004 Bechtel începe lucrul la Autostrada Transilvania. Primele tronsoane intrate în lucru au fost Suplacu de Barcău-Borș și Câmpia-Turzii Gilău. Lucrările trebuiau finalizate în 2008. Nu s-a întâmplat așa. Americanii au terminat până au plecat din România doar secțiunea Câmpia Turzii-Gilău.
• În 2004, are loc potrivit Digi24.ro prima modificare majoră adusă contractului de către Guvern și Parlament. Contractul care până atunci prevedea construirea și finanțarea autostrăzii a rămas doar unul de construire.
• În februarie 2006 contractul se mai modifică încă o dată, și nu în bine, spun experții de la Finanțe, care atrag atenția că nu s-au recuperat sume plătite ilegal drept avans, s-au mărit ilegal sumele acordate constructorului pentru mobilizare și nu s-au negociat în adevăratul sens al cuvântului clauzele contractului. Bechtel reia lucrările, pe care le înghețase, spre mijlocul anului.

MFP a calculat că până la această dată statul fusese prejudicat cu 156,82 milioane euro la care se adaugă accesorii de 116,82 milioane euro.

• 2007-2010 – la autostradă s-a lucrat cu întreruperi. Americanii s-au plâns că nu sunt plătiți, CNADNR a reclamat ritmul greoi de lucru.
• În Decembrie 2009 a fost gata primul tronson funcțional din Autostrada Transilvania, acesta fiind inaugurat de premierul de atunci, Emil Boc. Segmentul dat în folosință în 2009 era între Turda și Cluj Vest (Gilău) și avea 42 km.
• În noiembrie 2010 s-a dat în folosință și porțiunea de la Turda la Câmpia Turzii, lungă de 10 kilometri.
• În vara lui 2011, contractul este modificat din nou. Sunt scoase din contract 6 din cele 8 secțiuni. Practic americanii rămân doar cu cele 2 secțiuni la care începuseră să lucreze încă din 2004 și din care finalizaseră doar una.

Negocierea a fost prost făcută, iar MPF constată că în vara lui 2011 prejudiciul adus bugetului de stat era de: 311,93 mil. euro (mare parte bani achitați către Bechtel fără bază legală) la care se adaugă accesorii de 90,43 mil. euro.

• În 2013 contractul cu americanii de la Bechtel este reziliat.

Potrivit Ministerului de Finanțe statul mai pierde iar niște bani: 57,12 mil. euro și accesorii de 19,92 mil. lei.

Foto: Adrian Năstase (premier) și Miron Mitrea (ministrul Transporturilor) la ceremonia semnarii contractului de executie a autostrazii Bucuresti – Bors intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si Bechtel Inc, 19 decembrie 2003 (AgerpresFoto / Vlad Stavrica)