EXCLUSIV Critici dure pentru reforma Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere

În România nu există o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, evaluările școlilor nu contribuie la eforturile de îmbunătățire a acestora, sistemul de învățământ rămâne foarte birocratic, se simte o risipă de resurse umane și financiare și măsurile de reformă nu precizează cum vor fi alocate fondurile suplimentare, pe când bugetul educației, alocat anual, nu este aliniat la obiective strategice pe termen lung.

Acestea sunt câteva dintre observațiile incluse într-un raport de diagnostic pe tema învățământului preuniversitar din România, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și finanțat de Uniunea Europeană, despre schimbările din educația românească pe care ar urma să le producă reforma legislativă și fondurile PNRR – “cea mai amplă reformă a educației”, după cum spun autoritățile de la București. Edupedu.ro a consultat acest document în variantă de proiect și prezintă principalele idei.

• Proiectul raportului de diagnostic, “Consolidarea modelului de guvernare a învățământului preuniversitar în România”, a fost realizat de OCDE, potrivit informațiilor Edupedu.ro, în urma unei documentări extinse făcute direct în România, în luna februarie, prin discuții cu responsabilii de la toate nivelurile din sistem. Drept urmare, materialul reprezintă o “fotografie” a reformelor și schimbărilor propuse, raportate la situația actuală, așa cum se prezentau ele la începutul acestui an.
• OCDE, organizația internațională la care România dorește să adere, este cel mai bine cunoscută drept organizator al testărilor PISA, dar a realizat inclusiv propuneri de politici publice pentru educația din România, în anii premergători lansării raportului România Educată.

Documentul subliniază o serie de schimbări pozitive și puncte tari ale legii învățământului preuniversitar, în conformitate cu “viziunea expusă în proiectul ‘România Educată’”, dar și ale schimbărilor ce urmează să fie sprijinite cu bani din PNRR. Pe de altă parte, el notează și o serie de puncte slabe, iar acestea sunt legate în special de probleme de fond, de perspectiva punerii în aplicare a noii legislații și de lipsa unei coerențe strategice pe termen mediu și lung.

Astfel, documentul notează drept “măsuri-cheie” incluse în proiectul legii învățământului și în planurile de finanțare prin PNRR, măsuri prezentate încă din primele rânduri din sinteza proiectului de document: dezvoltarea evaluării școlilor și sprijinului pentru școli, creșterea finanțării pentru educație, revizuirea mecanismelor pentru sprijinirea școlilor din rural și din zone defavorizate, consolidarea carierei didactice.

Citește analiza integrală și vezi raportul pe Edupedu.ro