EXCLUSIV Culisele bătăliei din coaliție pentru listarea dosarului Roșia Montană la UNESCO / USR PLUS a amenințat că-și retrage miniștrii din ședința de Guvern dacă premierul pune tema pe masă

USR PLUS a amenințat, în urmă cu câteva săptămâni, că își retrage miniștri din ședința de guvern dacă premierul Florin Cîțu va propune oficial retragerea dosarului Roșia Montană de la UNESCO, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul coaliției. Comitetul Patrimoniului Mondial ar urma să decidă, duminică, 25 iulie, dacă înscrie dosarul ”Peisajul Minier Roșia Montană” în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Potrivit surselor G4Media.ro, înscrierea întregii zone din Roșia Montana, care include tot perimetrul zăcământului aurifer, nu doar minele romane, în UNESCO a încins spiritele în coaliție.

Premierul Florin Cîțu, dar și liderul PNL, Ludovic Orban, ar fi pledat în coaliție pentru retragerea dosarului Roșia Montană pe motiv că statul român riscă să piardă procesul de arbitraj cu Gabriel Resources, dar ar fi invocat și o serie de probleme de legalitate la întocmirea dosarului.

Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.

Discuția despre o eventuală retragere a dosarului ar fi fost tranșată acum tot de Dacian Cioloș, care i-ar fi transmis premierului Cîțu că, dacă va introduce tema în ședință de guvern, miniștrii USR PLUS se vor ridica de masă și se vor retrage, pentru a obliga PNL și UDMR să-și asume această decizie.

Discuțiile au avut  loc la sfârșitul lunii iunie, când au existat și luări de poziție publice pe tema dosarului Roșia Montană.

Dacian Cioloș a declarat, pe 28 iunie, într-un răspuns trimis asociației Declic, că premierul Florin Cîțu ”ține foarte mult la această retragere și la a restrânge cererea de protecție UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd. Nu poți să spui că dai jos tot dealul și să protejezi totuși minele din interiorul dealului”.

Cioloș a mai spus atunci că și UDMR susține poziția PNL. ”Noi am tot explicat că protecția siteului respectiv este dată de legislația națională, nu de UNESCO. Deci nu pot folosi argumentul că dacă Roșia Montană intră în UNESCO, România pierde arbitrajul internațional cu compania minieră”.

Între timp, premierul Florin Cîțu, aflat în plină campanie internă de alegeri, s-ar fi repliat de teama unui scandal public pe tema retragerii dosarului Roșia Montană, mai ales că ONG-urile au început să pună presiune publică pe Guvern să nu retragă dosarul.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a cerut în 2020 reînscrierea dosarului Roșia Montană la UNESCO. Gheorghiu a declarat, joi, într-o intervenție la Antena 3, că Guvernul României va susține duminică la UNESCO continuarea procedurii de listare la UNESCO a peisajului minier Roșia Montană.

Totuși, riscul pierderii procesului de arbitraj cu Gabriel Resources din cauza listării Roșia Montană în UNESCO este cât se poate de real. Asupra acestui risc au atras atenția o serie de oficiali guvernamentali de-a lungul timpului, dar și avocații angajați de statul român.

Inclusiv fostul ministru al justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, a scris în 2016 pe Facebook un comentariu (șters ulterior), în care arăta că ”Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală”.

Guvernul Dăncilă a stopat, in iunie 2018, procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. La vremea respectivă, ambasadorul României pe lângă UNESCO, Adrian Cioroianu, a explicat: ”Atât în mandatul guvernului Cioloș, cât și în mandatul actualului Guvern, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei nu au susținut înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial. Ei spun că pe durata procesului cu Gabriel Resources nu ar fi bine să se producă înscrierea la UNESCO, pentru că ar servi interesele avocaților părții adverse”.

Însă cel mai puternic avertisment a fost transmis Guvernului chiar de casa de avocatură angajată de statul român în procesul cu Gabriel Resources. În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Procesul este în curs.

Casa de avocatură a avertizat Guvernul că există un risc semnificativ ca listarea Roșia Montană la UNESCO să ducă la pierderea procesului cu Gabriel Resources deoarece ar reprezenta o confirmare că statul român blochează dreptul companiei de a efectua activități de minerit în zonă, după ce același stat i-a acordat licența de exploatare în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Pe de altă parte, reprezentanții Gabriel Resources ar fi atras atenția Guvernului Cîțu că dosarul Roșia Montană depus la UNESCO ridică probleme majore de legalitate și ar conține informații false. Potrivit surselor G4Media.ro, compania ar fi susținut că a obținut toate certificatele de descărcare arheologică în zona Roșia Montană iar Ministerul Culturii ar fi avut obligația legală să declasifice site-ul din zona monumentelor istorice, însă dosarul trimis la UNESCO prezintă zona în continuare drept sit arheologic.

Gabriel Resources a notificat de altfel Guvernul Cîțu că va deschide o nouă procedură de arbitraj împotriva României din cauza listării Roșia Montană la UNESCO:

Susținătorii înscrierii întregii zone Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, nu doar a minelor romane, sunt de părere însă că listarea nu va reprezenta un risc în procesul de arbitraj.

Fostul senator USR PLUS, Mihai Goțiu, unul dintre cei mai puternici adversari ai exploatării, a declarat pentru G4Media.ro că ”în mod specific, și în sens total contrar celor vehiculate în spațiul public în ultimele săptămâni, în cazul Roșia Montană, includerea în UNESCO ar întări poziția statului român în procesul de arbitraj de la ICSID Washington. Avocații companiei susțin în acest proces că Roșia Montană a fost inclusă pe Lista Monumentelor Istorice (LMI) din România, doar pentru a bloca proiectul minier, chiar dacă zona nu ar avea o valoare cultural-istorică deosebită. Dincolo de faptul că ”argumentul” e contra-factual (Roșia Montană fiind inclusă în LMI încă din anul 1992, pe când Gabriel Resources nici măcar nu exista, darmite să aibă vreun drept aici), ar dinamita și anula definitiv afirmațiile avocaților companiei în această direcție”.

Reamintim că avocații companiei susțin că zona ar fi trebuit delistată automat ca monument istoric și ca sit arheologic de către ministerul Culturii după ce Gabriel Resources a obținut certificatele de descărcare arheologică. Potrivit acestora, listarea în UNESCO ar echivala cu un act de expropriere al zonei și blocarea de către statul român a posibilității de exploatare a zăcământului aurifer.

Listarea Roșiei Montane în UNESCO ar reprezenta o oportunitate, o șansă, pentru dezvoltarea economică a zonei bazată pe valorificarea patrimoniului cultural-istoric și natural al localității și al zonei, mai spune Goțiu. ” Să fie clar: UNESCO nu ”dă bani”, ci asigură, cel mult, finanțări pentru cercetări, însă e o insignă, un brand, recunoscut la nivel global, care poate facilita obținerea de finanțări pentru diferite proiecte și atragerea de investiții private în zonă”, a mai declarat pentru G4Media.ro fostul senator USR.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia României.