EXCLUSIV Cum a catalogat Înalta Curte decizia judecătorului care l-a salvat pe Nicolae Ciucă de verificarea doctoratului suspect de plagiat: ”o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material”. Marius Iosif a fost un apropiat al liberalilor, dosarul a ajuns pe masa lui în mod suspect

Decizia prin care, în iunie 2022, judecătorul Marius Iosif de la Curtea de Apel București a anulat sesizările mai multor persoane care cereau analiza suspiciunilor de plagiat din doctoratul liderului PNL Nicolae Ciucă a fost ”o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material.”

Această apreciere aparține unui complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, pe 31 octombrie 2023, a întors definitiv decizia lui Iosif. Pentru Ciucă și imaginea sa publică, hotărârea luată de judecătorul Iosif i-a permis să evite analiza tezei de către Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare; ulterior, această instituție și-a pierdut prerogativele de a mai verifica doctorate.

Tot în 2022, G4Media.ro a dezvăluit faptul că dosarul anulării sesizărilor a ajuns la completul condus de Iosif printr-o procedură suspectă de fraudarea repartizării aleatorie și că, în trecut, acest magistrat a fost numit în înalte funcții publice de PNL, adică partidul condus la momentul judecății de Nicolae Ciucă.

Până la ora editării acestui material, Marius Iosif nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro pe marginea motivării Înaltei Curți și a acestui dosar.

Context

În ianuarie 2022, jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit  faptul că teza de doctorat „Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale” a lui Nicolae Ciucă – la momentul publicării articolului, premier al României –, în baza căreia acesta devenit doctor în Științe militare în 2003, ”include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare “Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.”

Ca urmare a acestui material, trei persoane au completat formulare-tip prin care solicitau analiza acestor suspiciuni de către Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Procedura în vigoare era că aceste sesizări erau înregistrate la altă structură coordonată de Ministerul Educației – Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) – care verifica dacă semnatarii au completat corect rubricile din formular și, apoi, le înaintau către CNATDCU.

După ce a negat faptul că a plagiat, Ciucă a demarat o bătălie juridică cu scopul de a împiedica analiza tezei sale. Unul dintre fronturi a fost obținerea unei decizii temporare de blocare a sesizărilor și, apoi, de anulare a acestora invocând vicii de formă.

Ambele dosare au fost judecate la Curtea de Apel București în martie, respectiv iunie 2022. În primul dosar, judecătoarea Ionela Tudor a admis acțiunea lui Ciucă și a decis suspendarea efectelor sesizărilor – adică blocarea drumului lor spre CNATDCU – invocând faptul că analiza tezei ar servi adversarilor politici ai premierului liberal, iar țara avea nevoie de stabilitate. În al doilea dosar, judecătorul Marius Iosif le-a anulat  pe motiv că nu respectă cerințele de formă.

O lună mai târziu, Iosif s-a pensionat. Anterior, G4Media.ro dezvăluise că, în trecut, acesta fusese un apropiat al PNL, care l-a numit în funcții de conducere în Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Recent, G4Media.ro a publicat un articol  în care au fost expuse mai multe evenimente suspecte derulate în jurul tezei lui Ciucă, inclusiv acuzațiile de intimidare și kompromat la adresa Emiliei Șercan, acuzații susținute de mai multe organizații internaționale.

Decizia lui Iosif a fost un adevărat balon de oxigen pentru Nicolae Ciucă, premierul din acel moment aflându-se în mijlocul unui imens scandal, în care mare parte a opiniei publice aștepta o analiză din partea CNATDCU – instituție care, de-a lungul timpului, devoalase mai mulți plagiatori de la vârful Statului Român. Prin decizia lui Iosif, sesizările au fost anulate, ceea ce a împiedicat analiza tezei.

În paralel, Ministerul Educației și Curtea Constituțională au schimbat cadrul legislativ și au scos din atribuțiile CNATDCU verificarea plagiatelor, în favoarea Comisiilor de Etică din universități. Cea de la UNAP, unde și-a susținut teza Ciucă, nu a anunțat nici astăzi vreo decizie în cazul tezei acestuia.

Conform fișei postului care obligă instituțiile publice să conteste procesele pierdute pe fond, Ministerul Educației și UEFISCDI au depus apel împotriva deciziei lui Iosif. Decizia a venit în octombrie 2023, un complet de la Înalta Curte infirmând decizia lui Iosif și respingând definitiv acțiunea lui Ciucă. Tardiv ca efect, după cum am arătat mai sus: CNATDCU nu mai poate analiza doctorate.

La un an după pronunțare, Înalta Curte a făcut publice motivele pentru care a întors decizia lui Iosif din iunie 2022, de la Curtea de Apel București. În esență, prin decizia nr. 4909 din 31 octombrie 2023, consultată de reporterul G4Media.ro, completul de judecată a stabilit că acesta a catalogat sesizările de plagiat drept ”acte administrative”, ori acestea erau ”simple operațiuni tehnice”. ”În mod eronat, prima instanță a anulat toate adresele contestate, analizându-le din punct de vedere al condițiilor de legalitate care vizează actele administrative”, se scrie în decizie.

Judecătorii au mai menționat faptul că, conform legii, doar actele administrative produc efecte juridice, în timp ce ”adresele anulate de către prima instanță prin care sunt înaintate sesizările primite nu dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, astfel că nu pot fi analizate ca fiind acte administrative. (…) Nu adresa de înaintare prin care este verificată strict formal sesizarea depusă este cea care produce efecte juridice, ci decizia finală a CNATDCU care atestă că nu au fost respectate standardele de calitate sau de etică profesională, inclusiv în ceea ce priveşte plagiatul.”

Prin urmare, magistrațilii au decis că ”în cazul dedus judecății, intimatul-reclamant (Nicolae Ciucă n.r.) nu a contestat, așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus citate, decizia CNATDCU, iar în cadrul acestei acțiuni și actele premergătoare emise, ci a contestat exclusiv adresele de înaintare care nu au calitatea de acte administrative. În concluzie, Înalta Curte apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material (…)”.

Aprecierea greșită a lui Iosif pare cu atât mai ciudată cu cât acesta făcea parte din una dintre cele mai bine cotate profesional instanțe din țară – Curtea de Apel București – și, anterior, fusese șef al Direcției de analiză și avizare acte normative din Ministerul Justiției, locul pe unde se verifică legalitatea inițiativelor legislative.

Conform unei informații publicate de G4Media.ro, la momentul acceptării de către Consiliul Superior al Magistraturii a ieșirii sale din magistratură, Iosif urma să aibă o pensie de 21.885 lei lunar.