EXCLUSIV Cum a modificat pe tăcute coaliția PSD-PNL-UDMR suprataxa prin care voia un miliard de euro de la OMV Petrom: două întâlniri necomunicate public între premierul Ciucă și reprezentanții companiei, plus o cerere de reexaminare vagă de la Iohannis

Coaliția PSD-PNL-UDMR a îndulcit săptămâna trecută în mare liniște, fără nici un anunț public, prevederea legislativă care impunea o suprataxă de 60% pe veniturile extraordinare ale companiilor petroliere. Suprataxa fusese impusă tot fără dezbatere publică în decembrie 2022 de guvernul Ciucă prin ordonanță de urgență. Cum s-a ajuns la diluarea taxei? Principala companie vizată, OMV Petrom, a avut cel puțin două întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă ce nu au fost comunicate public. Modificarea din Parlament face ca suprataxa prevăzută pentru OMV Petrom să fie de circa 300 de milioane de euro, față de suma inițială de peste 1 miliard de euro pe care liderii coaliției o cereau de la compania cu capital austriac și românesc.

Cum a evoluat suprataxa

– În decembrie 2022, guvernul a adoptat o OUG care prevedea că toate companiile de petrol și gaze trebuie să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare, adică profiturile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021. Analiști și reprezentanți ai mediului de afaceri au criticat dur atunci atât metoda netransparentă de adoptare a OUG, practic impusă peste noapte, cât și modul arbitrar de stabilire a cuantumului suprataxei, în condițiile în care regulamentul UE care a stat la baza OUG lasă la latitudinea guvernelor naționale acest cuantum.

– Imediat, OMV Petrom a anunțat că taxa nu i se aplică, pentru că nu se încadrează în condiţiile puse de Guvernul Romaniei, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite. Calculele inițiale arătau că OMV Petrom urma să plătească o suprataxă de circa 1,5 miliarde de euro

– În Parlament, coaliția a adăugat un amendament care ar fi inclus și OMV Petrom printre companiile vizate. E vorba de un amendamentul al deputatului Alexandru Nazare, despre care surse din piață spun însă că era și el contestabil de către OMV Petrom. Legea a fost adoptată de Parlament la 29 martie.

– Legea a fost întoarsă însă la Parlament de președintele Klaus Iohannis, care a scris în cererea de reexaminare din 13 aprilie că ”unele dispoziții nu sunt îndeajuns de clare”, fără să explice însă la ce articole din lege se referă. Este neobișnuit ca președintele Iohannis să trimită Parlamentului o cerere de reexaminare în termeni atât de vagi. De obicei, cererile Cotroceniului indică cu precizie dispozițiile pe care președintele le cere reexaminate și modificate.

– Coaliția PSD-PNL-UDMR a trecut în mare viteză prin Senat și Camera Deputaților modificări substanțiale la OUG inițială. Amendamentele, votat în Senat și în Camera Deputaților pe 2 mai și 3 mai, au îndulcit serios prevederile inițiale. Astfel, amendamentele reduc puternic suma care trebuie plătită de OMV Petrom până la circa 300 de milioane de euro și scutesc Black Sea Oil&Gas de la plata acestei taxe.

De ce s-a răzgândit coaliția PSD-PNL-UDMR?

Nici un lider al coaliției de guvernare nu a explicat de ce parlamentarii PSD, PNL și UDMR au acceptat să voteze pe repede înainte noile prevederi, deși în lunile anterioare toți liderii cereau ca OMV Petrom să plătească suprataxa maximală.

G4Media a întrebat liderii PSD și PNL dacă au avut întâlniri cu reprezentanți ai OMV Petrom în care au discutat despre modificarea modului de calculare a suprataxei.

Biroul de presă al Guvernului a transmis că premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu membri ai compania OMV Petrom în trei ocazii. Prima întâlnire a fost în 16 martie 2023 cu ocazia participării la ceremonia de semnare a declarației ceremoniale de către Transgaz, OMV-Petrom și Romgaz privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale. Acea întâlnire a fost comunicată public la momentul respectiv.

Celelalte două întâlniri au avut loc la 5 aprilie și 11 aprilie, și nu au fost comunicate public. ”Precizăm că aceste întâlniri au vizat planul de investiții în proiectul Neptun Deep (din Marea Neagră – n.red.)”, arată biroul de presă al guvernului în răspunsul pentru G4Media.

Și liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit cu reprezentanții OMV Petrom, potrivit unui răspuns al PSD pentru G4Media. Răspunsul nu indică datele acestor întâlniri, dar, potrivit surselor G4Media, una dintre ele a fost în comun cu premierul Nicolae Ciucă. În schimb, Ciolacu a declarat pentru G4Media că amendarea legii a avut loc strict ca rezultat al dezbaterilor din comisiile de specialitate din Parlament.

”M-am întâlnit în ultimul an de zile cu OMV Petrom, E.ON, ENGIE, Enel, BSOG și toate celelalte mari companii străine din industria de petrol și gaze pentru că, în urma declanșării războiului din Ucraina, a trebuit să depășim împreună o criză energetică de proporții (…) În privința taxei de solidaritate, modificarea acesteia a devenit obligatorie după ce președintele Iohannis a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare. Soluția tehnică de modificare a legii a rezultat în urma discuțiilor și dezbaterilor din comisiile de specialitate în care, ca de obicei, au fost ascultate și argumentele industriei”, se arată în răspunsul lui Marcel Ciolacu pentru G4Media.

Potrivit informațiilor G4Media, elaborarea amendamentelor care au dus la scăderea drastică a suprataxei a avut loc în urma discuțiilor dintre liderii PSD și PNL și conducerea OMV Petrom. De asemenea, conducerea companiei petroliere a transmis că păstrarea formulei inițiale de calcul a suprataxei ar periclita începerea producției de gaze din Marea Neagră, o investiție amânată deja de 12 ani.

OMV Petrom a raportat un profit net de 10,3 miliarde de lei în 2022. Spre comparație, în 2021 compania raportase un profit net de 2,8 miliarde de lei. În 2020, ​OMV Petrom a înregistrat un profit net de 1,29 miliarde lei, iar în 2019 – un profit net de 3,63 miliarde lei. Așadar, profitul net din 2022 este aproape triplu față de profiturile obișnuite ale companiei. De remarcat că în 2022 Petrom a plătit deja o suprataxă pe veniturile din gaze naturale.

Răspunsul integral al guvernului:

În legătură cu solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Direcția Comunicare și Relații cu Presa sub nr. 86/3.05.2023, vă comunicăm că domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit în data de 16 martie 2023 cu membri ai companiei OMV Petrom cu ocazia participării la ceremonia de semnare a declarației ceremoniale de către Transgaz, OMV-Petrom și Romgaz privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale. Link ceremonie, aici: https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-nicolae-ionel-ciuca-la-ceremonia-de-semnare-a-declaratiei-ceremoniale-de-catre-transgaz-omv-petrom-i-romgaz-privind-incheierea-contractelor-de-transport-al-gazelor-naturale

De asemenea, vă precizăm că în cursul lunii aprilie, în data de 5, respectiv 11 aprilie, domnul prim-ministru a mai avut două întâlniri cu delegații ale OMV Petrom.

Precizăm că aceste întâlniri au vizat planul de investiții în proiectul Neptun Deep.

Totodată, menționăm faptul că prim-ministrul și echipa guvernamentală au un dialog constant cu mediul de afaceri.

Răspunsul integral al PSD:

M-am întâlnit în ultimul an de zile cu OMV Petrom, E.ON, ENGIE, Enel, BSOG și toate celelalte mari companii străine din industria de petrol și gaze pentru că, în urma declanșării războiului din Ucraina, a trebuit să depășim împreună o criză energetică de proporții. Cred că am reușit, alături de premierul Ciucă, să explicăm marilor jucători din această industrie strategică pentru dezvoltarea economică a țării scopul măsurilor luate de Guvern, iar România a ieșit cu bine dintr-o încercare extrem de dură.

Statul a construit, pe lângă schema de plafonare a prețurilor la energie și gaze pentru populație și companii, și un mecanism de compensare a costurilor acestor mari furnizori de energie și gaze cu prețurile în creștere ale materiilor prime. Astfel, atât cetățenii, cât și economia au fost protejați de șocul brutal al crizei energetice iar România a avut o creștere economică solidă în 2022. De asemenea, furnizorii au primit de la stat ajutorul financiar necesar – și vorbim de miliarde de euro – cu care au depășit momentele cele mai dificile.
În privința taxei de solidaritate, modificarea acesteia a devenit obligatorie după ce președintele Iohannis a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare. Soluția tehnică de modificare a legii a rezultat în urma discuțiilor și dezbaterilor din comisiile de specialitate în care, ca de obicei, au fost ascultate și argumentele industriei.
Soluția la care s-a ajuns nu este o îndulcire, ci o rezolvare extrem de clară a situației, fapt care garantează atât plata unei taxe de solidaritate de către companiile care au făcut un profit cu totul excepțional în 2022, dar care oferă și spațiul necesar pentru derularea investițiilor strategice în exploatarea gazelor din Marea Neagră, obiectiv fundamental pentru dezvoltarea economică a României.
BSOG este o companie care deja extrage gaze din Marea Neagră de la jumătatea anului trecut. OMV Petrom este așteptată să anunțe decizia de investiție în Marea Neagră, sper că foarte curând. Scopul asumat al României este asigurarea independenței energetice, iar acest obiectiv este susținut atât de Statele Unite, cât și de toți partenerii noștri din Uniunea Europeană.
De aceea, discuțiile cu cele două companii sunt convins că vor continua fiindcă avem un țel comun: gazele din Marea Neagră să susțină dezvoltarea economică a țării. Pentru acest obiectiv am toată deschiderea să găsim întotdeauna soluții la problemele care apar inerent într-un asemenea climat internațional marcat de turbulențe.