G4Media.ro

EXCLUSIV Cum a schimbat criza COVID-19 statistica deceselor din România și câți români au…

Foto: Inquam Photos/ George Călin

EXCLUSIV Cum a schimbat criza COVID-19 statistica deceselor din România și câți români au murit în total în luna aprilie 

  • În România au murit, în luna aprilie 2020 (vârful de până acum al pandemiei de coronavirus în România), 21.777 persoane, dintre care 637 au fost raportate ca decese cauzate de COVID-19.
  • Față de luna aprilie 2019 au fost înregistrate cu 217 decese mai mult, însă cu 104 decese sub media ultimilor cinci ani. Fără decesele survenite în urma infectării cu COVID-19, cauză inexistentă în anii anteriori, atunci cifra din 2020 scade și mai mult.
  • În plină pandemie, în multe state ale lumii numărul deceselor crește semnificativ față de aceeași perioadă a anilor trecuți și apare acea “mortalitate în exces”, adică acele decese care nu sunt atribuite coronavirus dar care depășesc predicțiile bazate pe statisticile ultimilor ani.

 

Conform cifrelor furnizate pentru G4Media de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, 21.777 de persoane au murit în luna aprilie în România. Rata deceselor survenite după infectarea cu COVID-19 este de 2,92%, ceea ce înseamnă că din totalul morților, 637 erau infectați cu coronavirus.

Per total, decesele înregistrate în aprilie sunt cu 217 mai multe față de aceeași lună din 2019, dar cu 104 mai puține față de media ultimilor cinci ani. Bilanțul din aprilie 2020 este și mai mic dacă scădem decesele atribuite infectării cu COVID-19, cauză a morții inexistentă în anii precedenți.

De asemenea, cifrele fluctuează în funcție de fiecare județ în parte. Spre exemplu, Constanța a înregistrat în luna aprilie 724 de decese: cu 51 mai mult față de anul 2019 și cu 44 mai mult față de media ultimilor cinci ani, în condițiile în care aici au fost raportate 12 decese atribuite infectării cu coronavirus.

De asemenea, un articol Recorder arată că numărul deceselor în Suceava este cu 30% mai mare față de media ultimilor 4 ani, iar creșteri s-au înregistrat și în Arad, Hunedoara și Mureș. Conform aceleeași publicații, au existat și județe unde s-a văzut o scădere a morților, cum ar fi Buzău sau Dolj.

Scăderea numărului de morți în România, comparativ cu media lunilor aprilie a ultimilor 5 ani, este analizată în contextul în care în multe state europene statisticile au crescut abrupt în plină criză coronavirus.

“Morții în exces

O analiză “The Economist” susține că statele tind să raporteze mai puține decese survenite în urma infectării cu COVID-19, iar acest lucru se poate observa în statistici. Jurnaliștii britanici arată că există, în multe cazuri, o “mortalitate în exces”, rezultat al unui calcul simplu: din datele colectate anul acesta, sunt scăzute persoanele decedate în urma infectării cu coronavirus și predicțiile care reies din decesele înregistrate în anii anteriori. Astfel, mortalitatea ar fi trebuit să scadă în mod normal, ținând cont că, odată cu izolarea din pandemie, accidentele rutiere sau cele de muncă au scăzut, fiind unii dintre factorii care contribuiau la rata mortalității peste tot în lume. Însă, în multe cazuri, nu s-a întâmplat așa.

Foto: Captură The Economist: Evoluția numărului de decese în aprilie 2020 față de mediile anterioare în diferite state

“The Economist” citează EuroMOMO, o rețea de epidemiologi care colectează date săptămânale despre decesele din 24 de țări europene și care sugerează că există, în perioada 16 martie – 19 aprilie, aproximativ 120.000 de morți în exces.

Spre exemplu, în Spania (perioada 11 martie – 14 aprilie) au fost raportate aproximativ 27 de mii de morți peste cifra așteptată, în funcție de statisticile anilor trecuți. Din acest surplus de 27 de mii de decese, doar 18.000 au fost atribuite infectării cu COVID-19.

În Lombardia, cel mai mare focar din Italia, în luna martie au existat aprox. 6000 de morți cauzate de coronavirus, însă au fost raportate, în total, 12.000 de decese peste cele așteptate în mod normal în acea perioadă a anului.

Același lucru se întâmplă și în Anglia, Franța sau Olanda.

În Rusia, notează The Moscow Times, mortalitatea din luna aprilie a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2019. Asta în condițiile în care statisticile oficiale spun că rata mortalității provocate de COVID-19 la Moscova este de 0,9%, ceea ce ridică semne de întrebare asupra raportării deceselor survenite în urma infectării cu noul virus, mai notează jurnaliștii ruși.

Notă: Statistica din România a lunii aprilie 2020 include, față de statisticile anilor precedenți, și decesele intervenite în ultimele 2-3 zile ale lunii precedente, decesele referitoare la cetățeni străini pe teritoriul României și transcrierea deceselor cetățenilor români din afara granițelor, care posibil să fi murit anterior lunii aprilie. De asemenea, comparația cu anii precedenți nu include și o analiză a fluctuației sporului natural sau o statistică a migrației românilor în ultimii ani, aspecte care ar putea afecta numărul de decese înregistrat. 

Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

18 comentarii

  1. Din peste 21.000 de decese vreo 600 de covid. Asta daca acceptam ca sunt de covid si nu de bolile grave de care sufereau. Pentru ce am arestat toata lumea in case? Si mai interesant ar fi cati oameni care nu aveau covid au murit intrucat nu au primit ingrijirile necesare. Politicieni criminali

    • Mai Ioane, stau si ma intreb daca tu ai inteles ceva din articolul asta? Mai citeste-l o data, poate intelegi! Asta daca intelegi ce este aceea o statistica…

    • Ion nu înțelege ca măsurile de izolare s-au luat tocmai ca sa avem mai puține decese . El vede doar ca avem 600 de decese pe luna aprilie si ca a a stat lumea închisa in case. El nu vede si nu intelege legatura intre cauza si efect. Nu fi ca Ion.

    • Marian si kafka; cand nea secretarul de stat, Moldovan, spune ca oricum, 80% dintre morti erau cu cancere, avc, infarct, chiar si accidente, si ca nu se stie, de fapt nimic, ca nu fac autopsii, nu se sttie daca au murit cu sau de covid! Sa inteleg, ca, dupa voi, cei cu cancer , metastaze…erau genul de oameni care s-ar fi si plimbat prin oras sa ia gripa, daca nu era izolare?! Ieseau la o bere? Pt mine e clar ca majoritatea, au luat boala din spital, cand s-au dus sa faca chimio, dializa, etc – deci nu prea are mare legatura cu statul in casa!

    • De fapt nu fiti ca Marian si Kafka.
      De ce? Pai cu ce faceti comparatia ca sa puteti afirma cu atita siguranta ca statul in casa a redus mortalitatea?
      Neavind termen de comparatie in est decit Belarusul (caz in care iesiti prost, dar Belarusul nu prezinta incredere) sau predictiile catastrofice ale OMS (intre 10 si 20 de milioane de morti – remarcati cifrele si mai ales precizia) stiintific vorbind afirmatia ca statul in casa a redus mortalitatea nu are baza, tinind cont de natura epidemiei, nici macar logica.

    • @kafka si Marian: lasand contrafactualii la o parte, luminati-ne si pe noi, cei care ne-am luat osteneala sa citim articolul dar n-am inteles chiar tot: care e explicatia factuală a mortilor „in plus”?

  2. Apai asa e sa prezinti stiri se pare. Le spuneam unora acum aproape 2 luni ca vei putea vedea decesele covid urmarind excesul de decese, mare branza sa iti dai seama de asta! Dar, pentru ca este un dar ( vad ca articolul, sursa etc urmaresc doar o fata a problemei) nu tragi concluzua diar uitandu-te la exces tb sa vezi clar si cum au murit, si cati ai testat din cei care au murit si altfel poate iti dai seama de ceea ce ar trebui sa vezi: cati au murit de covid, cati au murit prin efecte stress pe cei f bolnavi deja datorita fricii, cati au murit pentru ca tratamentele nu au mai avut loc si f multe alte astfel de aspecte. Pentru ca s-ar putea ca tabloul sa arate si altceva. Si bineinteles apoi iti mai arata si cate decese nu au fost raportate involuntar inapoi in timp fara a mai face (!!!???) degroparea mortilor cum am vazut ca cer unii :(; plus ca trebuie sa faci o cirelatie a acestui exces cu numarul real de infectati. Alegeti sa prezentati in maniera cat mai neprofesionista in ultimul timp se pare, sau asa o fi fost dintotdeauna. Ar trebui sa prezentati articolul cu rezervele enuntate in scris, cel putin cele pe care le-am spus mai sus. Ar arata ca cel care face articolul a si gandit si nu doar un copy paste cat de cat. Multa sanatate tuturor!

    • Ce faci tu este interpretare si (din lipsa de date) se bazeaza pe speculatii. Pana la urma e mai bine sa prezinti doar datele decat sa le insitesti de speculatii.
      E prea devreme pentru interpretari bazate pe argumente.

  3. Cum era de asteptat si s-a explicat in diverse articole:

    Daca nu se iau masuri, sau nu se iau masuri la timp:
    1. mor oameni de Covid
    2. mor oameni din cauza ca nu au loc in spitale, ori salvarea nu mai ajunge la ei, ori le lipsesc medicamente sau altceva care nu mai sunt prioritati.

    Multi tind sa minimalizeze (1), si sa ignore total (2).

    Cum zice articolul – folosindu-se de instrumente statistice:
    In Italia – numai Lombardia: 6000 de coronavirus (1) + 6000 victime colaterale (2).
    In Spania: 18000 covid (1) + 9000 victime colaterale (2)
    In Rusia (cei care minimalizeaza): 0.9% covid (1) + restul pana la 20% exces – victime colaterale (2), incluzand aici medicii care sar de la etaj.

  4. Cei care mor din alte cauze?
    De ei nu scrie nimeni????

    • Nu contează din ce alte cauze mor, contează să nu virusezi pe alții cu ce ai tu. Dacă tu mori de o boală netransmisibilă, e treaba ta cum te tratezi, dar epidemiile duc la dezastre umanitare, unul singur poate omorî sute, mii, dacă nu se iau măsuri, înțelegi? E regretabil, că foarte mulți mor că au un comportament abuziv față de propria lor persoană: droguri, băutură, alimentație, comportament deviant, accidente, etc. dar o fac pe socoteala lor, nu omoară pe alții. Un virus ucide ca în războaie mondiale.

  5. Falsificarea cifrelor la cel mai inalt nivel este fara dubiu un sport institutional, ca vorbim de economie, infectii intraspitalicesti, risc de excluziune sociala, etc.

    Putem spune cu sanse mici de a gresi ca in general „statul minte”, tocmai pentru imagine. Si voi vreti ca in plina pandemie, acest stat sa nu-si fi „coafat” exact cifrele cele mai importante si cautate la nivel international? Si noi exact acum sa-i credem? Hai sa definim increderea si apoi sa vorbim despre cifre.

    • Hai sa nu mai fim psdisti, mai godule! Asta e teza psdistilor, ca ascunde statul numarul de morti de covid, ca de fapt pandemia asta nu exista, romanii stau inchisi in case degeaba, iar economia se duce pe apa sambetei din cauza pnlistilor, nu a psd si acoliti.

  6. În România, spre deosebire de statele civilizate, raportarea „mişcării naturale a populaţiei” se face la trei luni, după cum se afirmă în comunicatul de presă nr.121 al Institutului Naționale de Statistică. Prin urmare, ieri a fost comunicat numărul morților din ianuarie. Cel din aprilie va fi comunicat în iunie.

    Este interesant de știut cât de exact este numărul morților luat în calcul de autorul articolului, dacă inclusiv cifrele oficiale, trimestriale, comunicate de INSSE, sunt considerate provizorii. Un studiu cu rezultate cât de cât serioase poate fi avut în vedere abia după jumătatea anului acestuia, iar o analiză corectă, abia peste un an.

  7. – mai puțini morți în accidente
    – mai puține crime
    – oameni mai odihniti
    – mai puțini morți în spitale- care intru cu o boală simplă și mor datorită stafilococilor, piocianicilor, a malpraxisuului.
    Cu ocazia asta poate inteleg unii români ca nu trebuie sa mai faca coada la cabinetele medicilor de familie sau în spitalele de urgență pt orice fleac ( stiu vreo doua-trei persoane care merg săptămânal la medic, de multe ori pt socializare, baga pastile cu pumnul in ei, să fie..). Sunt persoane care iau pastile peste pastile, inclusiv un pumn care să trateze efectele secundare de la pastilele bolii primare. Multi dintre pensionarii noștri își cheltuie pensia pe pastile, dar nu încearcă să iasă mai mult in natura, sa faca puțină mișcare, ajung să trăiască doar pt analize, tratamente și pastile
    E posibil sa creasca si natalitatea, atât de la perioada de hibernare, dar și de la imposibilitatea de a mai face avorturi

  8. Interesanta nota de la subsol :))
    Bune si statisticile… Desi unele decese sunt raportate abuziv la covid (picior rupt-pierdere de sange, infarct mortal-testat NEGATIV bagat la covid etc etc)… Deci cifrele nu sunt chiar curate…
    Daca scoatem din cifrele astea strainii morti in romania, cu cat se altereaza rezultatele?
    Revin: nota de la subsol e beton

  9. THE ECONOMIST ZICI, ZIAR CONTROLAT DE OCULTA MONDIALA ……….TOATA LUMEA A STAT INCHISA IN LUNA APRILIE,IN MOD NORMAL DECESELE AR FII TREBUIT SA SCADA MULT DE TOT,ACCIDENTE DE MUNCA,ACCIDENTE RUTIERE, COVID 19 PUTINI……..CONCLUZIE : MASURILE DE RESTRICTIONAREA A SERVICIILOR MEDICALE A ZECILOR DE MILIOANE DE BOLNAVI CRONICI,AU MURIT CU ZILE………CRIME IMPOTRIVA UMANITATII

  10. M-ar interesa datele actualizate la cateva luni de la redactarea articolului. De asemenea, m-ar interesa si ce opinii au cei care au comentat anterior :)))