EXCLUSIV Cum justifică Ministerul Mediului poziția României în favoarea reducerii statutului de protecție a lupului în UE, vot la limită, susținut de 55% din statele membre UE

România s-a aliniat altor 14 state membre UE care cu o majoritate calificată de 55%, respectiv 15 din 27, au decis pe 25 septembrie să adopte prin vot propunerea de reducere a nivelului de protecție a lupului de la „strict protejată”, la specie „protejată”.

Decizia la limită a fost posibilă după ce Germania, țara din care provine președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, al cărei ponei a fost ucis de un lup în noiembrie 2022, și-a schimbat în ultimul moment poziția de la abținere la sprijin pentru propunere.

Totuși, nu statele membre UE decid dacă statutul este retrogradat sau nu, ci Convenția de la Berna privind conservarea faunei sălbatice europene care are stabilită următoarea întâlnire pe 2 decembie 2024. Atunci se va lua în discuție propunerea Comisiei Europene de reducere a gradului de protecție.

Dacă acest lucru reușește (având în vedere că UE va susține propunerea ca bloc unitar unificat, probabilitatea ca votul să treacă este mare), Comisia va prezenta, în consecință o propunere de modificare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Ar putea dura aproximativ un an pentru ca acel al doilea pas să fie finalizat și modificarea legislației UE să intre în vigoare.

Distinct față de celelalte state UE, unde miniștrii mediului au oferit declarații publice legate de poziția „pro” adoptată, România nu și-a exprimat public abordarea de a susține reducerea statutului, deși locul ei este important. Țara noastră este alături de Italia în privința numărului mare de lupi.

În 2023, conform studiului prezentat de Comisia Europeană, țările cu cel mai mare număr de lupi sunt: Italia (3.307), România (2.500-3.000), Spania (>2.100), Polonia (1.886), Germania (1.020) și Grecia (1.020). Numărul de lupi din Bulgaria este imprecis, dar conform raportărilor din perioada 2013-2018 ar fi undeva în jur de 800 – 1.200 de lupi.

Pentru a lămuri de ce poziția României a fost pro reducerii nivelului de protecție a lupilor, ministerul român al Mediului a dat un răspuns la aproape două săptămâni de la vot, la cererea G4Media. Conform Ministerului Mediului, România a votat pentru scăderea nivelului de protecție a lupului având în vedere „starea de conservare favorabilă a speciei și pagubele produse de aceasta.” Instituția de protecție a mediului din România nu face trimitere la situația din țara noastră, ci tot la studiul oferit de Comisia Europeană.

„Totodată, România a declarat că această decizie trebuie să fie o decizie bazată pe cele mai recente date științifice disponibile și în conformitate cu cadrul legal actual al UE, luând în considerare și consecințele ecologice și socio-economice, ceea ce CE a demonstrat prin studiul intitulat “Situația lupului (Canis lupus) în Uniunea Europeană – O analiză detaliată.”, se arată în informarea Ministerului Mediului legată de poziția României cu privire la statutul lupilor.

„Amendamentul propus de CE oferă mai multă flexibilitate în abordarea provocărilor socio-economice rezultate din extinderea continuă a arealului lupului în Europa, menținând în același timp un statut favorabil de conservare pentru toate populațiile de lupi din Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că protecția speciei lup trebuie să fie asigurată prin măsuri adecvate, iar orice exploatare a acestei specii trebuie să mențină populația de lupi în afara pericolului și să fie aliniată cerințelor științifice și ecologice”, se mai arată în răspuns.

Cine se opune

Deciziei de slăbire a gradului de protecție a lupilor i se opun peste 300 de ONG-uri de protecție a mediului din Uniunea Europeană, printre care și WWF România. „Lovitură majoră pentru știință și biodiversitate”, a comentat organizația din România, care a adăugat că „această schimbare deschide ușa sacrificării lupilor ca falsă soluție la problema prădării animalelor domestice, ceea ce contravine angajamentului Europei de a proteja și reface biodiversitatea.

„Decizia de a retrograda statutul de protecție al lupului trimite un semnal dezastruos și rușinos din Europa (…) Cum putem cere altor regiuni să-și protejeze biodiversitatea și să trăiască cu specii precum tigrii, leii sau elefanții, când noi nu putem trăi împreună cu lupul? Mesajul pe care UE ni l-a transmis astfel este cu adevărat stânjenitor: predicăm lumii despre conservare, distrugând, în același timp, unul dintre cele mai mari succese ale noastre în materie de conservare din ultimele decenii.”, a afirmat Sabien Leemans, Ofițer principal de politici în domeniul biodiversității la Biroul de politici europene al WWF.

”Este îngrijorătoare ușurința cu care succesul unor ani buni de muncă de conservare este sacrificat în numele unor interese politice. Lupul este o specie cheie pentru echilibrul ecosistemelor, un arhitect al acestora prin menținerea sub control a populațiilor de erbivore, iar slăbirea nivelului de protecție al speciei va atrage după sine consecințe semnificative pentru viitorul biodiversității continentului nostru. Este un mare regres pentru o comunitate care până în prezent era dată ca exemplu pozitiv de conservare a biodiversității.” a declarat Dr. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).

Papp ne-a mai precizat că România nu are un sistem de prevenire a conflictelor cu lupul și cu carnivorele mari în general. A existat o singură tentativă în acest sens, în anul 2023, când prin AFM s-au alocat fonduri în vederea achiziționării de garduri electrice, dar care au fost insuficiente (într-o oră fondurile au fost epuizate) și fără instrucțiuni cu privire la instalarea și întreținerea lor pentru a fi eficiente. Nu doar că ar fi mai ”rentabil” pentru bugetul de stat să se investească în măsuri de prevenție în detrimentul plății despăgubirilor, dar ar și proteja nu doar animalele domestice, ci și omul și siguranța acestuia.

Independent de organizațiile de mediu, mii de cetățeni ai țărilor UE, cei mai mulți chiar din Germania, au bomdardat cu e-mailuri Comisia Europeană în care au cerut ca lupii să rămână strict protejați. Peste 300.000 de europeni au semnat petiția „Stop wolf hunting în Europe” lansată la mijlocul lunii august.

De unde au plecat discuțiile

Statele membre au avut la dispoziție aproape un an pentru se hotărî dacă susțin sau nu argumentele Comisiei Europene care în decembrie 2023 a elaborat un document privind „Situația lupului (Canis lupus) în Uniunea Europeană – O analiză detaliată” care conține date despre numărul de lupi, evoluția speciei din 1970 când a devenit strict protejată, rolul lor în ecosistem și ce măsuri au fost luate de state pentru a preveni atacurile lupilor la ferme.

Poziția României, dar și a altor state, nu a fost de la bun început favorabilă.

Doisprezece miniștri europeni ai mediului au trimis în februarie 2023 o scrisoare comisarului european pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevicius în care și-au exprimat dezacordul față de intenția de a slăbi protecția juridică a lupului. Potrivit EUObserver, un site de știri despre Uniunea Europeană (UE), aceste țări au fost Slovacia, Germania, Austria, Bulgaria, Cipru, Slovenia, Spania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia și România. Cei 12 semnatari se refereau la „rolul indispensabil” pe care îl joacă acest carnivor de talie mare în reglarea ecosistemelor.

Între timp, conform informațiilor care au putut fi verificate, cel puțin Germania, Portugalia și România și-au schimbat abordarea și au votat în favoarea reducerii statutului.

Discuția despre lupi a fost lansată în noiembrie 2022 când o rezoluție a fost adoptată de Parlamentului European. Această rezoluție susținea că, întrucât „unii prădători mari, și anume lupii și urșii”, își vor putea extinde arealul în multe regiuni ale Europe” – și, în consecință, vor dăuna fermierilor și crescătorilor de animale într-un mod mai semnificativ – , „reducerea statutului de protecție” a lupului ( Canis lupus ) este justificată.

Rezoluția, fără rol legislativ, cita o evaluare recentă a stării de conservare a lupului în Europa, realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), conform căreia aria de răspândire a acestui prădător pe continent „a înregistrat o creștere cu peste 25%” în ultimii zece ani. „Impactul negativ al atacurilor asupra animalelor de către populația în creștere de lup este din ce în ce mai accentuat”, se mai spunea în rezoluție.

Anterior rezoluției, un alt eveniment a avut loc și este citat de presa internațională de fiecare dată când se vorbește despre reducerea statutului de protecție a lupilor. În septembrie 2022, un lup a atacat și a ucis poneiul Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene. De „aparatul mediatic” pe care l-a declanșat această situație, a susținut Petro Prata, un biolog membru al ONG-ului Rewilding Portugal, au profitat partidele politice mai conservatoare și grupurile de lobby. „Ei urmăresc lupul și seamănă frică ca să nu vorbim serios despre probleme”, a conchis el.

Aproximativ 20.300 de lupi în țările UE

În 2023, prezența lupului a fost certificată în toate țările membre UE, cu excepția Irlandei, Cipru și Malta, și există haite de lupi în 23 de țări. În analiza prezentată de Comisia Europeană, au fost estimați aproximativ 20.300 de lupi. O cifră puțin mai mare decât cei 19.400 de lupi estimați de Boitani și colab. în 2022. și semnificativ mai mare decât cei 11.193 de lupi estimați în 2012. În general, numărul de lupi din UE crește, se arată în document.

În analiză se mai afirmă că lupul are un rol important în ecosistem, limitează creșterea și densitatea ungulatelor sălbatice și a daunelor pe care acestea le aduc agriculturii și silviculturii, reducând și incidența bolilor, de exemplu tuberculoza. În plus, studiile arată că lupul contribuie și la limitarea răspândirii pestei porcine africane (așa cum arată Szewczyk și colab. 2021). De asemenea, lupii ucid mai puține ungulate sălbatice decât vânătorii.

Prădarea animalelor domestice a fost cauza principală a persecuției lupilor de-a lungul istoriei și este în prezent principala sursă de conflict între lupi și oameni, se mai arată în documentul publicat de Comisia Europeană.

Lupii ucid anual cel puțin 65.000 de animale domestice în UE, 73% oi și capre, 19% bovine și 6% cai și măgari. Cele mai mari daune aduse animalelor sunt raportate că au avut loc în Spania, Franța și Italia (14.000-10.000 capete anual în fiecare țară). Oile sunt ucise în principal în Franța, vitele în Spania, cai în munții din sud-vestul Europei și renii semidomestici în Finlanda și Suedia.

Având în vedere că în UE există aproximativ 60 de milioane de oi, nivelul de prădare a oilor de către lupi reprezintă o ucidere anuală de 0,065%.

Inutil să spunem că oamenii sunt cel mai mare ucigaș de oi din Europa. Numai în primul trimestru al anului 2022, țările UE au sacrificat aproximativ 6,5 milioane de oi, potrivit EuroMeat News.

Totodată, deși lupii pot ataca oamenii, nu au fost înregistrate atacuri fatale de lup asupra oamenilor în Europa în ultimii 40 de ani. Pentru a reduce și mai mult riscul deja mic pe care lupii îl prezintă pentru siguranța omului, specific au fost dezvoltate protocoale pentru a aborda problema lupilor „îndrăzneți” și/sau condiționați de hrană.