EXCLUSIV Cum se deosebește varianta Omicron de Delta, cum poate fi modificat vaccinul anti-Covid pentru a combate Omicron și ce este secvențierea genomului virusului. Interviu cu cercetătorul Ștefan Dascălu

La aceste întrebări răspunde pentru G4Media imunologul Ștefan Dascălu, doctorand al Universității Oxford.

Ștefan Dascălu: Prin secvențiere genetică încercăm să aflăm care sunt informațiile conținute de codul genetic al virusului sau al organismului respectiv. În cazul virusurilor există ADN-ul ca material genetic, dar și ARN, virusurile făcând excepție de regula generală că organismele au ca material genetic doar ADN-ul.

Prin secvențiere genetică în contextul infecțiilor și al virusului Sars-Cov-2 noi vrem să aflăm practic ce modificări în cadrul secvenței deja cunoscute de la varianta originală care a fost secvențiată încă de la începutul pandemiei, vrem să vedem ce modificări au avut loc în cadrul acestor litere din codul genetic al ARN-ului virusului pentru a vedea ce modificări pot avea loc în cadrul proteinelor exprimate de virus, inclusiv proteina Spike (care joacă rolul principal în infectarea celulelor sănătoase din organism, fiind cea de care virusul se atașează de celule) și cele implicate în multiplicarea virusului.

Reporter: În cazul concret, cum se deosebește varianta Omicron de varianta Delta?

Ștefan Dascălu: Varianta Omicron are foarte multe mutații în special ale proteinei Spike. Ideea este la ce nivel al mutațiilor stabilim că este vorba de o variantă de interes sau una îngrijorătoare. Și aceasta este fie una cu mutații foarte numeroase ca varianta Omicron, fie una care prezintă mutații critice pentru infectare, transmitere și așa mai departe.

Iar proteina Spike fiind ținta directă a vaccinurilor cât și o țintă imuno-dominantă, chiar și în timpul infecției, o mare parte a sistemului nostru imunitar, atât prin anti-corpi cât și celular, este direcționat împotriva acestei proteine. Prin acele mutații, această proteină își schimbă forma, iar anticorpii noștri n-o mai pot recunoaște.

Să presupunem că organismul nostru, anticorpul nostru, recunoaște un motiv de sferă, dacă are loc o mutație poate căpăta o formă cubică, ipotetic vorbind, iar astfel acel anticorp nu mai poate recunoaște conformația proteinei din zona respectivă și practic eficacitatea răspunsului imunitar poate scădea.

Reporter: Cât timp durează obținerea unui rezultat la un test de secvențiere pe lângă un test PCR sau test de flux lateral (rapid)?

Ștefan Dascălu: Depinde de tehnica pe care o folosim dar într-o zi sau două putem obține rezultatele. Durează mai mult decât celelalte teste, dar trebuie să ținem cont că pregătirea materialului pentru tehnica respectivă durează, dar mai analiza ulterioară durează.

Noi avem ceea ce se cheamă o secvență de referință, odată ce am obținut rezultatele de la aparatul care a secvențiat materialul genetic de interes putem să o super-impunem secvenței de referință și să vedem ce schimbări au avut loc.

Noi știm că aceste mutații există și ceea ce trebuie să facem acum este să vedem prin analize de laborator, cât și prin observații epidemiologice, cât de repede se răspândește noua tulpină, care sunt procentajele de populație afectată, dar secvențierea genetică singură nu-ți poate spune cât de bun e răspunsul tău imunitar și cât de repede se răspândește tulpina, dar ne ajută.

Reporter: De asta se ocupă acum firma BioNTech care colaborează cu firma Pfizer la vaccin și a spus că în două săptămâni va da un răspuns cu privire la influența lui Omicron asupra eficacității vaccinului.

Ștefan Dascălu: Nu doar BioNTech, ci și Organizația Mondială a Sănătății și alte laboratoare fac teste, unul dintre acestea fiind să vedem cu răspunde un pacient vaccinat sau unul trecut prin boală, față de pacienți care nu au fost expuși nici la vaccin nici la virus.

Reporter: Cum se testează cu Omicron?

Ștefan Dascălu: Lucrurile acestea se fac in vitro, în laborator, nu se testează cu voluntari, în niciun caz. Se prelevă ser de la pacienții cu anticorpii fie post-vaccinali, fie post-infecțioși, care este evaluat în prezența virusului  și există anumite tehnici, inclusiv aceasta de neutralizare a anticorpilor care arată o anumită eficacitate a răspunsului imunitar prin anticorpi. La fel, deși mai greu, se poate testa răspunsul celular împotriva virusului.

Reporter: Tot BioNTech a spus că poate modifica vaccinul Pfizer în termen de 100 de zile în funcție de aceste teste.  

Ștefan Dascălu: Teoretic este foarte simplu, aceste vaccinuri pe bază de ARN mesager (Pfizer, Moderna) sunt produse sintetic, în laborator, tot ce trebuie făcut este să modificăm secvența de ARN mesager la proteina respectivă conținută în vaccin.

Procesul în sine este foarte simplu, termenul mai mare se referă la aprobări și teste preliminare și nu ne așteptăm în niciun caz să fie un răspuns imunitar diferit sau să existe teste clinice de aceeași amploare cum au existat pentru aprobarea vaccinurilor inițiale. Vorbim de adaptarea unui vaccin sigur și eficient, ceea ce se poate face într-un timp relativ scurt.

Reporter: Va presupune din nou voluntari?

Ștefan Dascălu: Eu aș zice că nu, dar depinde de procedurile și de protocolul experimental care este aprobat în diferite țări. Eu totuși nu mă aștept la studii clinice de amploare și dacă vor exista teste ele vor fi probabil pe un număr foarte restrâns de pacienți și doar pentru a evalua profilul de siguranță, nu neapărat pentru monitorizarea pe luni de zile și de eficacitatea răspunsului imun după trei-patru luni de zile, pentru că pe acesta îl știm deja.