EXCLUSIV Daniel Horodniceanu s-a înscris pentru un nou mandat la şefia DIICOT. El a criticat legile Justiţiei propuse de PSD-ALDE

Potrivit surselor G4media.ro, actualul şef DIICOT, Daniel Horodniceanu, s-a înscris astăzi în cursă pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea instituţiei. Astăzi este ultima zi în care procurorii pot depune cereri de înscriere la selecţia organizată de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef DIICOT. Potrivit unor surse judiciare, în afara lui Horodniceanu, s-ar mai fi înscris un procuror. Întrebat cine s-a mai înscris în cursă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat: „Lista se va afişa la sfârşitul programului!”

Cine e Daniel Horodniceanu

A fost şeful Serviciului teritorial Iaşi şi a fost numit şef al DIICOT în urmă cu trei ani de către preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Robert Cazanciuc. Practic, a fost prima numire de şef al unui mare parchet făcută de actualul preşedinte.

În mandatul de 3 ani, Horodniceanu a avut de gestionat dosare grele precum cazul Black Cube privind spionarea şefei DNA, dosarul medicului Lucan sau ancheta Romgaz. Recent, dosarul Romgaz a fost practic anulat de judecătoarea de cameră preliminară de la Înalta Curte, Ioana Ilie, după ce fostul procuror de caz Gheorghe Şpaiuc a făcut greşeli în cascadă precum solicitarea unui mandat de supraveghere tehnică pentru conturi de la Tribunal, nu de la Înalta Curte, deşi în anchetă era vizat un fost ministru, Adriean Videanu. Horodniceanu a încercat să salveze dosarul şi a înlocuit procurorul de caz, dar – în mare măsura – a fost prea târziu. Prejudiciul din dosarul Romgaz se ridică la 60.000.000 de euro.

În mandatul lui Horodniceanu, DIICOT a instrumentat mai multe dosare cu specific terorist precum cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism. Ambele cazuri s-au lăsat cu condamnări. DIICOT, sub conducerea lui Horodniceanu, s-a războit şi cu jurnaliştii de la The Sun care au aruncat pe piaţă un „fake news” precum cazul copiilor exploataţi pentru producerea ouălor Kinder sau cei de la Sky News care susţineau că în România se face trafic de armament.

Potrivit unor surse din DIICOT, Horodniceanu a avut o relaţie instituţională corectă cu serviciile secrete, dar nu a murit de dragul lor. De exemplu, Horodniceanu a părăsit recepţia SRI din 29 martie 2016 când a văzut că acolo era şi deputatul Sebi Ghiţă, multiplu inculpat. În plus, Horodniceanu a fost singurul şef de mare parchet care a dat publicităţii date statistice concrete potrivit cărora numărul informărilor SRI către parchete a scăzut în ultimii anii. Vezi aici.

Şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, a avut mesaje ferme împotriva modificărilor făcute de PSD-ALDE la legile Justiţiei. Aici.

Daniel Horodniceanu a fost precedat la şefia DIICOT de Alina Bica, arestată pentru corupţie şi fugită acum în Costa Rica. El a avut aşadar de gesionat şi o criză de imagine a procurorilor DIICOT.

Procedură de selecţie la MJ

În perioada 13 aprilie – 14 mai, ministerul Justiţiei organizează selecţia procurorilor în vederea propunerii de numire în funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Funcţia se vacantează pe 19 mai când încetează mandatul lui Daniel Horodniceanu. În martie, ministrul Justiţiei anunţa că Horodniceanu trebuie să se înscrie în procedura de selecţie dacă va mai dori un mandat la conducerea DIICOT.

Horodniceanu a cerut iniţial să revină la DIICOT Iaşi

În martie, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis solicitarea lui Daniel Horodniceanu de a reveni la Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, după încheierea mandatului la conducerea instituţiei.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât continuarea activităţii în cadrul Serviciului teritorial Iaşi din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului procuror Daniel Constantin Horodniceanu, după încetarea mandatului în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, începând cu data de 19.05.2018”, este decizia luată de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Care e procedura

Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

„Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în acest scop fiind întocmite Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardele de evaluare a interviului susţinut în cadrul selecţiei procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, anexate”, se arăta într-un comunicat al MJ remis pe 14 aprilie.

Candidaţii trebuie să întocmească un proiect managerial privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror-şef al DIICOT, care să se încadreze într-o limită de 30 pagini. Anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. De asemenea, ei trebuie să depună cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea pentru interviu se vor afişa, pe 8 mai, la sediul Ministerului Justiţiei, precum şi pe site-ul instituţiei. Interviul cu ministrul Justiţiei se va susţine în perioada 9 – 11 mai. Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul MJ şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia la data de 14 mai.

„Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere”, preciza MJ. Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi, adaugă sursa citată.

Conform standardelor de organizare a selecţiei pentru funcţia de şef al DIICOT, pot fi propuşi procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

„Nu pot fi propuşi pentru numirea în funcţiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum şi cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”, indică sursa citată.

Totodată, procurorii care participă la selecţie sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.