EXCLUSIV Fenomenul corupției, evacuat aproape complet de președintele Iohannis din noua Strategie de Apărare a Țării. Serviciile secrete nu mai au ca țintă strângerea de informații despre actele de corupție
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024, adoptată de CSAT săptămâna trecută și trimisă Parlamentului pentru adoptare, a eliminat aproape complet corupția din rândul amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților interne. Nou strategie a eliminat din sarcina serviciilor secrete strângerea de informații despre fenomenul corupției. Este o schimbare radicală de abordare față de precedenta strategie, propusă de Iohannis în 2015, în care corupția era menționată ca unul dintre marile pericole la adresa securității naționale.
- De notat că eliminarea aproape totală a problemei corupției vine pe fondul unui ultim raport MCV al Comisiei Europene care denunță proliferarea actelor de corupție și arată că lupta anti-corupție a scăzut dramatic. Bilanțul DNA din 2019 și 2020 este unul extrem de sărac, cu foarte puține dosare de mare corupție instrumentate de procurori.
- Citește aici Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020 – 2024
Noua Strategie: o singură menționare a fenomenului corupției
Corupția e menționată pentru prima dată la punctul 146 al Strategiei. Fenomenul corupției apare într-o mai lungă înșiruire, alături de ”dificultățile de ordin economic, perpectuarea economiei subterane, nivelul crescut al evaziunii fiscale, infrastructura deficitară, reziliența redusă a sistemului fiscal în raport cu evoluțiile externe”, ca factori care ”limitează perspectivele de dezvoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice și de imagine în plan extern”.
În precedenta Strategie Națională de Apărare, propusă de președintele Iohannis și votată de Parlament în 2015, fenomenul corupției era menționat atât la capitolul Riscuri (punctul 59), cât și la capitolul Vulnerabilități (punctul 68), dându-i-se o pondere substanțială:
”Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”.
Serviciile secrete, scoase din lupta anticorupție
La capitolul Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României din Strategia propusă de președintele Iohannis, corupția lipsește complet.
Este o mare diferență față de precedenta Strategie de apărare adoptată în 2015, în care ”identificarea şi semnalarea actelor de corupţie” era o direcție clară trasată serviciilor secrete în subcapitolul ”Dimensiunea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate”.
Astfel, în noua Strategie de Apărare, această direcție trasată serviciilor secrete a dispărut complet.
”Tentația iliberală” și Rusia
În noua Strategie e utilizată în premieră termenul ”tentația așa-numit iliberală”, despre care documentul arată că a fost ”resimțită în ultimii ani în Europa de Est” și ”rămâne un risc de contaminare în plan regional”. Ungaria nu este menționată explicit în document, dar premierul Viktor Orban este cel care a impus formula ”democrație iliberală” pentru a descrie regimul de la Budapesta.
Noua Strategie de Apărare acordă o atenție majoră Federației Ruse, la fel ca și precedenta, desemnând acțiunile Moscovei drept principalele riscuri și amenințări externe la adresa securității României.
Documentul oficial arată că ”politica externă și de securitate a României se va afla, ca și până acum, sub semnul continuității în planul vectorilor și opțiunilor strategice” și enumeră cei trei mari piloni pe care se fundamentează politica externă: ”apartenența la UE și NATO, precum și parteneriatul strategic cu SUA”.
O noutate a Strategiei este constituirea unui nou organism, numit Grup de Reflecție Strategică (GRS), coordonat de șeful Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale. Acesta ar avea ca rol ”analizărea, evaluarea și interpretarea dinamicii și schimbărilor din mediul internațional și oferirea de expertiză integrată președintelui României”. Nu e menționată componența acestui grup și nici atribuțiile sale formale.
Context. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a fost elaborată de Administrația Prezidențială și adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării săptămâna trecută. Strategia a fost trimisă la Parlament și va fi aprobată prin hotărâre comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Odată ce va fi adoptată hotărârea Parlamentului, Strategia va produce efecte și va da liniile directoare pentru instituțiile din domeniul securității naționale (armată, poliție, servicii secrete).
Strategia însăși arată că ”este un instrument cu caracter strategic aplicativ, care trasează orientări în funcție de care instituțiile din sistemul naționale de securitate vor acționa în perioada următoare. Strategia va orienta și va direcționa activitatea tuturor instituțiilor publice cu atribuții și responsabilități în domeniul securității și apărării țării”.
Foto: InquamPhotos / Octav Ganea
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
42 comentarii