EXCLUSIV Instituții de forță din România, inclusiv Ministerul Apărării, utilizează drone chinezești DJI pe care Pentagonul le-a interzis deoarece ar constitui potențiale amenințări la securitatea națională a SUA. Ce spun CSAT, MApN, SRI și IGSU

Mai multe instituții din domeniile apărării din România au cumpărat și utilizează în activitatea lor drone chinezești DJI pe care, în 2018, Pentagonul le-a pus pe o listă neagră deoarece ar constitui un potențial pericol la adresa securității naționale a SUA. De-a lungul timpului, mai multe investigații de presă au dezvăluit legături între acest producător privat și Armata chineză, existând suspiciunea că aparatele ar putea fi implicate în operațiuni de spionaj. Printre instituțiile care folosesc acest tip de drone se numără Ministerul Apărării Naționale, o unitate militară din Râșnov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Direcția Națională Anticorupție.

În răspunsuri trimise G4Media.ro pe marginea acestui subiect, Administrația Prezidențială, în numele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a transmis că situația acestor drone a făcut ”obiectul unei analize aprofundate”, iar Ministerul Apărării a menționat ”posibilele vulnerabilități semnalate” la aceste aparate, dar a adăugat: ”considerăm că riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României sunt minime”. Un reprezentant al distribuitorului acestor aparate, o societate comercială din Cluj, a afirmat că DJI ”sunt drone sigure și nu pun în pericol securitatea națională.”

Pe data de 23 iulie 2021, într-un comunicat postat pe site-ul Pentagonului, se menționa faptul că ”Poziția Departamentului de Apărare (DOD) este că sistemele produse de Da Jiang Innovations (DJI) reprezintă potențiale amenințări la adresa securității naționale. (…) În 2018, DOD a emis o interdicție privind achiziționarea și utilizarea tuturor dronelor comerciale disponibile, indiferent de producător, din cauza problemelor de securitate cibernetică. În anul următor, Congresul a adoptat o legislație care interzicea în mod specific achiziționarea și utilizarea de drone și componente fabricate în China. (…) Atenuarea amenințărilor reprezentate de UAS mici, inclusiv sistemele DJI, rămâne o prioritate în cadrul Departamentului, iar DOD continuă să se asigure că politica existentă rămâne actuală și implementată în mod corespunzător.”

Comunicatul întărea un alt anunț, din 2020, în care DJI apărea pe o ”listă neagră” a SUA de entități controlate de Armata chineză. În noiembrie 2022, într-un comunicat de pe site-ul companiei, DJI a negat această afiliere: ”Nu am proiectat sau fabricat niciodată echipamente de calitate militară; nu am comercializat sau vândut niciodată produsele noastre pentru uz de luptă în nicio țară; luăm măsuri active pentru a încerca să împiedicăm dronele noastre să fie modificate pentru a fi folosite ca arme. Am urmat aceste principii pentru întreaga noastră existență și le subliniem din nou în lumina evoluțiilor recente. (…) Suntem pregătiți să contestăm în mod oficial includerea noastră pe această listă.”

În noiembrie 2022, într-un material din publicația de analize și comentarii dedicate spațiului Asia-Pacific The Diplomat, autorul menționa că ”Preocupările de securitate națională rămân aceleași, în primul rând faptul că dronele DJI pot fi folosite pentru a obține un avantaj informațional. Aceasta include capacitatea lor de a colecta date care pot fi transmise înapoi în Republica Populară Chineză pentru a alimenta modele de inteligență artificială, pentru a spori eforturile de supraveghere sau pentru a informa țintirea infrastructurii critice. Drept urmare, recunoscând contribuțiile DJI la strategia de fuziune militar-civilă a Armatei Populare de Eliberare (APL) a Chinei, DOD avertizează consumatorii că și cazurile de utilizare civilă aparent inofensive ale dronelor DJI pot contribui la activitățile militare și la modernizarea APL”.

În articol se mai adăuga faptul că au apărut dovezi incontestabile ale utilizării dronelor DJI în războiul Rusia-Ucraina.

În paralel cu această controversă, mai multe instituții de forță din România, țară aliată a SUA în cadrul NATO, au achiziționat și utilizează drone DJI, multe dintre caietele de sarcini pentru licitații în derulare în acest moment fiind croite pentru astfel de aparate, după cum a declarat, pentru G4Media.ro o sursă din piață.

O monitorizare G4Media.ro a identificat în portalul achizițiilor publice faptul că, în anii din urmă, au cumpărat drone DJI Parchetul General pentru Direcția Națională Anticorupție (în cadrul unui grant finanțat din fonduri norvegiene), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență- IGSU, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară 01751 din Râșnov. De fiecare dată, furnizorul a fost firma Survey Topo Solutions SRL din Cluj-Napoca, distribuitor pe România al producătorului chinez.

Un jucător de pe piață românească de furnizare a unor astfel de aparate a declarat că ”Problemele generate de acest drone sunt de două feluri. Primul se leagă de caietele de sarcini cu dedicație, deoarece autorităților contractante li se pare că dronele DJI sunt cele mai bune. Fiind cam primii care au dezvoltat drone, primii care au intrat pe piață, lumea le știe. DJI are cam 60-70% din piața mondială. A doua problemă: DJI trimite, într-adevăr, informațiile în China. Știu asta de la partenerii mei. Eu de aia nici nu aduc drone din China. Noi am evitat să punem pe piață produse pe care nu putem să le controlăm, ca să zic așa.”

În reacții trimise G4Media.ro legat de potențiale amenințări la adresa securității naționale prin prisma deciziei Pentagonului, o parte dintre instituțiile de mai sus au transmis că drona DJI ”este folosită în diferite proceduri judiciare care nu implică date de natură să vizeze securitatea națională a României” (Parchetul General), ”zborurile nu se execută în spații aeriene restricționate (…) astfel de sisteme se regăsesc și în alte țări membre UE, fiind utilizate în gestionarea situațiilor de urgență” (IGSU).

Ministerul Apărării Naționale a admis că are în dotare opt astfel de aparate ”pentru asigurarea redundanței sistemului de pază și/sau supravegherea unor obiective militare, a punctelor și căilor de acces restricționate și a unor centre de comunicații izolate, precum și pentru instruirea personalului militar în operarea sistemelor UAS. (aeronave fără pilot la bord n.r.)”. Ministerul a recunoscut, voalat, existența unor suspiciuni și strategia de evitare a unor potențiale pericole: ”Pentru limitarea posibilelor vulnerabilități semnalate la nivelul sistemelor UAS de fabricație DJI, MApN le utilizează în activități de supraveghere în locații unde nu există infrastructură critică, în regim de lucru independent, fără conectare la rețeaua INTERNET, iar transferul informațiilor colectate se execută cu implementarea măsurilor de securitate informațională adecvate. În aceste condiții, având în vedere că aceste sisteme nu vehiculează informații clasificate, considerăm că riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României sunt minime.”

Poziția Ministerului a fost reluată parțial de Administrația Prezidențială care a trimis G4Media.ro un răspuns în numele Consiliului Suprem de Apărare al Țării: ”Cele prezentate de dumneavoastră au făcut obiectul unei analize aprofundate, concentrate, în principal, pe modul și măsura în care, în clarificarea problematicii la care vă referiți, sunt aplicabile atribuțiile legale conferite Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Potrivit art. 119 din Constituția României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă care organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni
de menținere sau de restabilire a păcii.

În ceea ce privește dronele tip DJI, precizăm că Ministerul Apărării Naționale a achiziționat sisteme UAS de fabricație DJI și utilizează aceste sisteme în activități de supraveghere în locații unde nu există infrastructură critică, în regim de lucru independent, fără conectare la rețeaua internet, iar transferul informațiilor colectate se execută cu implementarea măsurilor de securitate adecvate.”

La o solicitare legată de identificarea potențialului pericol reprezentat de acest tip de drone, Serviciul Român de Informații a comunicat faptul că ”activitatea instituţiei are caracter secret de stat, iar accesul la informaţii de natura celor menţionate se realizează cu respectarea principiului «necesităţii de a cunoaşte». Acest tip de informaţii nu poate fi comunicat decât în condiţiile art. 11 al Legii nr. 51/1991, unde sunt precizaţi, în mod expres şi limitativ, beneficiarii acestora. Corelativ acestor prevederi legale, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, comunicarea unor astfel de date este exceptată de la liberul acces al cetăţenilor.”

Bogdan Ioan Presecan, administrator al firmei Survey Topo Solutions SRL, a transmis că ”Dronele furnizate de către compania noastră sunt drone sigure care nu pun în pericol securitatea națională. Anual compania Da Jiang Innovations (DJI) publică raportul de Securitate pentru anul precedent. Pentru anul 2022, puteți descărca raportul de pe acest link  în care sunt explicate pas cu pas toate datele pe care le utilizează drona și nivelul de Securitate. (…) În declarație, DJI menționează că validările independente de securitate au confirmat că produsele DJI sunt construite cu garanții solide pentru integritatea datelor.” Presecan a adăugat la răspunsul său și mai multe linkuri cu analize care susțin faptul că produsele DJI ar fi sigure.

Context

Nu este prima dată când statul român face concesii unor companii chineze, deși declarativ le interzice.

Guvernul României a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România printr-o decizie luată în 19 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 664.

Decizia de a permite companiei chineze a fost dată în condițiile în care România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic.

Decizia a fost semnată de premierul Marcel Ciolacu și se bazează pe un aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organism condus de președintele Klaus Iohannis.

Lenovo este o companie chineză cu sediul în Beijing și este unul dintre marii producători de hardware din lume.

Iohannis a promulgat în 2021 Legea privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

Legea prevede că furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al CSAT.

Legea conferă ultimul cuvânt Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în ceea ce priveşte autorizarea proiectelor şi exclude practic compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor.

Pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G în România, o companie trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent; b) are o structură transparentă a acţionariatului; c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică; d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

Citește integral

BREAKING România a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România, în ciuda legislației create tocmai pentru a împiedica intrarea Chinei în piață / Decizia a fost semnată de premierul Ciolacu după avizul conform al CSAT, condus de președintele Iohannis