EXCLUSIV Lege fără precedent inițiată de un mare latifundiar PSD: fermierii actuali vor avea monopol pe terenurile agricole din România. Interdicții și impozite uriașe pentru tranzacțiile cu terenuri impuse de fratele baronului Paul Stănescu

O lege inițiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu, fratele fostului ministru Paul Stănescu și mare latifundiar din Olt, interzice practic românilor și străinilor care nu sunt fermieri să cumpere teren agricol în România. Dacă legea va fi promulgată de președintele Iohannis, actualii fermieri români vor avea monopol pe cumpărarea de terenuri.

Proiectul a fost inițiat în 2018 și până și guvernul Dăncilă a atras atenția că este neconstituțional pentru că îngrădește dreptul de proprietate consfințit de Constituție și de Tratatul de aderare la UE. În ciuda avertismentului formal, Senatul a adoptat proiectul în mai 2018, iar Camera Deputaților l-a adoptat în 3 iunie, fiind acum trimis la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Proiectul de lege arată că dacă cei care care au drept de preempțiune pentru cumpărarea unui teren agricol scos la vânzare de proprietar (rude, arendași, vecini, tineri fermieri) nu își exercită dreptul de preempțiune, atunci terenul respectiv nu poate fi cumpărat decât de alți fermieri cu activitate în România.

Practic, noua lege votată de Parlament interzice cetățenilor români și străini care nu sunt fermieri cu activitate în România în ultimii cinci ani să cumpere terenuri agricole.

Dacă legea va intra în vigoare, doar fermierii români actuali vor mai putea cumpăra terenuri agricole în România. Practic, legea ar face imposibil ca un român să un cetățean străin care nu are afaceri în agricultură să mai poată deveni proprietar de teren și fermier.

Mai mult: legea inițiată de fratele baronului PSD de Olt obligă un proprietar care vinde un teren agricol mai devreme de 8 ani după ce l-a cumpărat să plătească un impozit de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare. Este un impozit uriaș, fără precedent în România.

• Citește aici proiectul de lege integral

Clanul Stănescu. Inițiatorul principal al legii este deputatul PSD Alexandru Stănescu, un mare latifundiar din Olt și fratele baronului PSD Paul Stănescu (fost stâlp al regimului Dragnea, fost ministru al Dezvoltării).

Alexandru Stănescu dețin în propriete, ca persoană fizică, 25 de hectare de teren agricol și este acționar majoritar, împreună cu familia sa, la Agromec Bucinișu, o mare explotare agricolă din Olt, potrivit declarației sale de avere.

Paul Stănescu, senator și unul dintre cei mai puternici baroni PSD, a început urcușul politic în 2008, când a devenit șeful Consiliului Județean. Specialist în tractoare și agronomie, fost șef al IAS Studina în perioada comunistă, Paul Stănescu și-a construit o puternică afacere în agricultură împreună cu familia în comuna Vișina, condusă de tatăl său ca primar. A fost șef la CJ două mandate (2008 – 2016) și unul dintre principalii aliați ai lui Liviu Dragnea, pe care l-a ajutat să devină președintele PSD în detrimentul Rovanei Plumb după demisia lui Victor Ponta (2015). Pentru Paul Stănescu a urmat o urcare rapidă în carieră, în binom cu Liviu Dragnea. În 2016 a devenit senator, în 2017 ministru al Dezvoltării și gestionarul banilor pentru toți baronii locali. L-a sprijinit masiv pe Dragnea în conflictele politice cu Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. L-a trădat pe Dragnea abia la finalul lui 2018 după o ceartă pornită de la bani (vezi aici detalii). S-a pus în spatele Vioricăi Dăncilă, cu care s-a certat însă după condamnarea lui Dragnea, supărat că premierul nu a vrut să împartă cu el puterea în partid. Paul Stănescu nu s-a mulțumit să fie singurul parlamentar din familie. L-a impus în Camera Deputaților încă din 2012 pe fratele său, Alexandru Stănescu, aflat la al treilea mandat deja. Și Alexandru Stănescu e ingriner agronom.

Textul din lege legat de noul impozit: ”Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă”.

Ce spune legea despre cei care pot cumpăra terenuri agricole în România:

(1) În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.”
(2) În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele juridice cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:
a)să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Vicii de neconstituționalitate. Guvernul Dăncilă a arătat încă din 2018, prin punctul de vedere transmis Parlamentului, că proiectul de lege are un viciu de constituționalitate, încălcând articolul 44 al Constituției, care arată că ”proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”.

”Întrucât măsurile propuse (prin condiționarea domiciliului/reședinței/sediului în unitatea teritorială unde se află terenul extravilan scos la vânzare) au ca obiect, indirect, și restrângerea dreptului cetățenilor statelor membre UE de a dobândi drept de proprietate asupra terenurilor agricole, acest proiect de lege încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la UE”, se arăta în punctul de vedere.

Guvernul a detaliat la acel moment de ce proiectul de lege încalcă atât Constituția, cât și Tratatul UE: ”Dobândirea în condiții restrictive a dreptului de proprietate, impunerea îndeplinirii unor condiții de către cumpărător, cum sunt reședința/domiciliul cu cel puțin un an înainte, desfășurarea de activități agricole pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de de vânzare, obținerea unui anumit procent al veniturilor din activități agricole pe raza localității unde se află terenul – dincolo de caracterul lor incert și nepredictibil, conduc la schimbarea regimului juridic al dreptului la proprietate asupra terenurilor agricole și pot fi calificate, în opinia noastră, drept măsuri de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți”.

Culmea e că, deși reclama vicii de constituționalitate, guvernul Dăncilă a spus că ”susține adoptarea inițiativei legislative sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor” în punctul de vedere trimis Parlamentului.

Foto: Alexandru Stănescu (mijloc). Autor: Alex Micsik / Agerpres