EXCLUSIV Magistratul care a suspendat recuperarea prejudiciului lui Dan Voiculescu motivează că specialistul DNA a „umflat” paguba și ”a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă” / DOCUMENTE Expertul a primit clasare, nu a fost condamnat / MIZA: Anularea condamnării primite de mogulul Antenelor

Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a motivat decizia de suspendare a recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA în care a fost condamnat mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, prin faptul că specialistul DNA ar fi ”umflat” prejudiciul, la instigarea procurorului de caz, și ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă – potrivit motivării judecătorului.

G4Media.ro a făcut verificări și a constatat că experta DNA Aurelia Nicolae nu doar că nu a fost condamnată pentru mărturie mincinoasă sau alte infracțiuni, dar nici măcar nu a fost trimisă în judecată. Ea a fost reclamată de inculpații condamnați în dosarul ICA în 4 dosare și a primit clasare în toate – au declarat surse oficiale din cadrul Parchetului general pentru G4Media.ro.

În ultimul dosar instrumentat de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială și apoi de Parchetul General, specialista DNA a primit clasare pentru că fapta nu există, însă procurorul de caz a stabilit și că presupusele fapte reclamate erau prescrise – potrivit ordonanței de clasare consultate de G4Media.ro.

Camelia Bogdan – judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la închisoare, exclusă acum pentru a doua oară din magistratură – spune că o eventuală revizuire a verdictului definitiv de condamnare ar putea fi admisă doar dacă specialista DNA Aurelia Nicolae ar fi condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Contestația companiei lui Voiculescu împotriva deciziei de clasare se judecă la Înalta Curte și a picat la completul Liei Savonea. Judecătoarea este așteptată să ia o decizie privind redeschiderea anchetei pe 26 septembrie 2024.

În declarația dată în calitate de martor la Secția Specială, experta DNA a admis că a făcut o eroare materială privind calculul ratei inflației pentru anii anteriori lui 2003 când a fost privatizat Institutul de Cercetări Alimentare.

Potrivit unei hotărâri de Guvern, în 2003, când a vândut Institutul de Cercetări Alimentare unei companii controlate de Dan Voiculescu, Agenția Domeniilor Statului ar fi trebuit să re-evalueze activele ICA doar dacă rata inflației a fost mai mare de 100% în ultimii 3 ani. Experta DNA a calculat însă rata inflației pe ultimii 4 ani, din 1999 până în 2002, și a ajuns la concluzia că a sărit de 100 %.

Inculpații condamnați din dosarul ICA susțin acum că prejudiciul a fost ”umflat” la instigarea procurorului de caz, Emilian Eva, pe baza raportului „fals” sau „denaturat” al specialistei, Aurelia Nicolae. Ei pretind că DNA nu ar fi trebuit să ajungă la concluzia că terenurile și clădirile ICA au fost cumpărate de Voiculescu la un preț subevaluat.

Un judecător de la Tribunal a conchis însă că Dan Voiculescu și ceilalți inculpați din dosar nu au fost condamnați doar pe baza raportului specialistei DNA Aurelia Nicolae, ci ca urmare a unui ansamblu probator. Pe cale de consecință, judecătorul a respins cererea de revizuire a verdictului de condamnare.

Judecătorii de la Curtea de Apel București și apoi magistratul Sterică Toma de la Tribunalul Capitalei susțin însă că raportul specialistei DNA a fost determinant pentru condamnarea inculpaților din dosarul ICA. Așa că cererea de revizuire este rejudecată acum la Tribunal.

Miza este anularea condamnării mogulului Antenelor, Dan Voiculescu, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare, așa cum s-a întâmplat și în cazurile Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu.

Dan Voiculescu a ispășit deja pedeapsa de 10 ani de detenție pentru spălare de bani, din care a executat o treime, adică 3 ani, întrucât avea peste 60 de ani la momentul condamnării. Însă prejudiciul de 60 de milioane de euro, plus produsul infracțiunii estimat la alte 20 de milioane de euro, nu au fost recuperate nici acum, după 10 ani de la verdictul definitiv.

Potrivit unui răspuns al ANAF către Economedia din vara lui 2021, statul a recuperat puțin peste 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA, plus produsul infracțiunii de peste 20 de milioane de euro, în total 80 de milioane de euro de recuperat de la inculpații condamnați în dosarul ICA.

Vezi informația pe larg, mai jos.

Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a motivat suspendarea recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA prin fapul că este o consecință firească a admiterii în principiu a cererii de revizuire depuse de unul dintre inculpații condamnați în dosar – potrivit motivării judecătorului.

Admiterea în principiu a cererii de revizuire a verdictului final de condamnare din 2014 ar fi fost motivată, potrivit judecătorului Sterică Toma, de faptul că sentința s-a bazat pe un raport eronat de constatare tehnico-științifică a prejudiciului, întocmit de specialistul DNA Aurelia Nicolae ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de mărturie mincinoasă.

”În esență, temeiul admiterii în principiu a cererii de revizuire l-a constituit art. (…), stabilindu-se faptul că specialistul ce a întocmit Raportul de constatare tehnico-ștințifică a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă. Tribunalul, evaluând impactul asupra hotărârii de se află în faza executării, reține că hotărârea pronunțată s-a sprijinit într-o măsură determinantă pe concluziile Raportului de constatare tehnico-știinșifică efectuat în cauză, obiect al infracțiunii de mărturie mincinoasă”, a motivat judecătorul Sterică Toma.

FACT-CHECK

G4media.ro a verificat dacă, într-adevăr, specialistul DNA Aurelia Nicoale a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, nu există niciun proces sau măcar o trimitere în judecată care să o vizeze pe specialista DNA Aurelia Nicolae.

Mai mult – potrivit surselor oficiale din cadrul parchetului general consultate de G4media.ro – expertul DNA Aurelia Nicolae, cea care a stabilit prejudiciul în cazul lui Dan Voiculescu, a fost vizată de 4 plângeri penale depuse de inculpați condamnați din dosarul ICA.

În toate aceste 4 dosare, în care a avut calitate de făptuitor reclamat sau martor, ea a primit decizii de clasare.

Este vorba de:

1. dosarul 523/76/P/2014 – care o viza și pe specialista DNA Aurelia Nicoale – a fost deschis la Secția de urmărire penală și criminalistică (SUPC) a Parchetului General (PG) ca urmare a plângerii fostului ministru Sorin Pantiș, condamnat în dosarul lui Dan Voiculescu. Decizia de clasare a fost dată pe 15 mai 2015, potrivit surselor G4media.ro.

2. dosarul 326/76/P/2015 a fost deschis ca urmare a unei noi plângeri a lui Sorin Pantiș și o viza și pe specialista DNA Aurelia Nicolae. Această plângere a fost clasată pe 27 ianuarie 2016 pe motiv că faptele reclamate nu există – potrivit acelorași surse oficiale.

3. dosarul 276/76/P/2018 a fost deschis tot la Parchetul general ca urmare a plângerii formulate de un alt condamnat din dosarul ICA, Corneliu Popa, pe data de 14 iunie 2018.

Popa a solicitat anchetarea expertei Aurelia Nicolae și a altor persoane pentru că ar fi făcut parte dintr-un presupus grup infracțional organizat care ar fi contribuit la condamnarea pe nedrept a inculpaților din dosarul ICA. Dosarul a fost clasat pe data de 10 octombrie 2018, potrivit surselor G4media.ro, pe motiv că faptele nu există.

4. dosarul 1328/321/P/2019 a fost deschis de această dată la Secția de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ sau Secția Specială) ca urmare a plângerii formulate de un alt condamnat din dosarul ICA, Cătălin Sandu Jean, la data de 16 aprilie 2019, împotriva procurorului DNA, Emilian Eva – cel care l-a anchetat pe Dan Voiculescu – și a expertei DNA Aurelia Nicolae.

”La data de 16.04.2019, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție s-a înregistrat sub nr. 1328/P/2019 plângerea penală formulată de persoana vătămată Sandu Jean Cătălin împotriva magistratului procuror Emilian Eva, fost procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Aurelia Nicolae – specialist în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Mihai Papasteri – expert în cadrul Biroului Local de Expertize Contabile de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (…), constituirea unui grup infracțional organizat (…) și cercetare abuzivă (…) în forma autoratului și complicității, constând în aceea că magistratul procuror, începând cu luna mai – iunie 2007, a inițiat un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și cercetare abuzivă, la care au aderat ceilalți făptuitori, ultimii fiind instigați de inițiatorul grupului să întocmească rapoarte de constatare în calitate de specialiști/experți, fără respectarea procedurilor legale și prin inserarea în cuprinsul actelor a unor date necorespunzătoare adevărului, întocmite în luna mai 2008 în cazul raportului de expertiză și luna septembrie 2008 în cazul raportului de constatare”, se arată în ordonanța de clasare a acestui dosar, document consultat de G4media.ro.

Pe 7 iunie 2019, dosarul de mai sus, cu nr. 1328/321/P/2019, a fost conexat cu dosarul 510/321/P/2018 de pe rolul SIIJ, potrivit surselor G4media.ro.

La data de 18 martie 2022, cazul a fost declinat la SUPC și a primit numărul de dosar 125/76/P/2022. A fost clasat pe 16 august 2023 pe motiv că faptele nu există și că oricum erau prescrise, potrivit acelorași surse.

”Susținerile cu privire Ia acte de urmărire penală și probele din faza urmăririi penale, că ar fi fost nelegale sau neconforme adevărului, puteau sau au fost deja învederate la organul judiciar competent, respectiv instanța de judecată. Nu se poate cenzura în speța de față, sub aspectul legalității și temeiniciei, hotărârea judecătorească definitivă de condamnare și implicit nu se poate stabili, doar în baza criticilor formulate, că acte de urmărire penală sau probe ar fi nelegale sau neconforme adevărului.

Se va dispune clasarea sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu (…), constituirea unui grup infracțional organizat (…) și cercetare abuzivă (…), pe motiv că faptele nu există”, se arată în decizia de clasare dispusă de procurorul Marcel Sandu de la Parchetul General și confirmată de șeful SUPC, procurorul Codruț Popoiu.

Pe de altă parte, procurorul de caz a susținut că faptele reclamate erau oricum deja prescrise.

”Pentru presupusa infracţiune de abuz în serviciu (…), constând în activităţile de urmărire penală presupus abuzive din cursul urmăririi penale desfăşurate în dosarul penal nr. 84/P/2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (dosarul ICA – n.r.) de către magistratul procuror Eva Emilian, inclusiv modalitatea de întocmire a rapoartelor de constatare şi de expertiză de către specialistul Aurelia Nicolae, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi expertul Mihai Papasteri, din cadrul Biroului Local de Expertize Tehnice şi Contabile de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a fost săvârşită ca ultim act de executare (trimiterea în judecată) la data de 03.12.2008 (…) a intervenit prescripţia răspunderii penale la data de 02.12.2013”, se arată în ordonanța de clasare.

”Infracţiunea de cercetare abuzivă (…) se constată este pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Conform (…), termenul de prescripţie al răspunderii penale intervine la împlinirea termenului de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Având în vedere că fapta constând în modalitatea în care magistratul procuror Eva Emilian şi specialistul Aurelia Nicolae, ambii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi expertul Mihai Papasteri, din cadrul Biroului Local de Expertize Tehnice şi Contabile de pe lângă Tribunalul Bucureşti ar fi produs/ticluit ori falsificat raportul de constatare din data de 17.09.2008 şi raportul de expertiză tehnică din 03.07.2008 a fost săvârşită sub incidenţa incriminării din Codul penal din 1968, este de precizat că fapta de cercetare abuzivă îşi găseşte corespondentul incriminării în art. 259 din Codul penal din anul 1968 (denunţare calomnioasă), fiind pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Conform (…), termenul de prescripţie al răspunderii penale intervine la împlinirea termenului de 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani.

Presupusa infracţiune de cercetare abuzivă (…) a fost săvârşită ca ultim act de executare (raportul de constatare al specialistului DNA) la data de 17.09.2008. În conformitate cu (….) a intervenit prescripţia răspunderii penale la data de 16.09.2013”, se arată în ordonanța de clasare consultată de G4media.ro.

Compania lui Dan Voiculescu a contestat decizia de clasare la Înalta Curte

Așa s-a format dosarul nr. 2655/1/2023 de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Grupul Industrial Voiculescu și Compania (GRIVCO) a contestat ordonanța de clasare la ÎCCJ și dosarul a picat la completul 11 CP.

Acest complet este format din judecătoarea Lia Savonea, fostă șefă a CSM și a Curții de Apel București. Savonea se va pronunța pe 26 septembrie 2024 dacă redeschide dosarul împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, a procurorului care l-a anchetat, Emilian Eva, și a specialistului DNA care a stabilit prejudiciul, Aurelia Nicolae.

Ce spune judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la închisoare

Camelia Bogdan, acum exclusă pentru a doua oară din magistratură, spune că o eventuală revizuire a verdictului definitiv de condamnare ar putea fi admisă doar dacă specialista DNA Aurelia Nicolae ar fi condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

”Revizuirea procesului domnului Dan Voiculescu are loc în afara cadrului legal, urmărindu-se distrugerea autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive pentru că doamna expert Aurelia Nicolae ar fi greșit prejudiciul și ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie minicinoasă, iar fapta nu a putut investigată de către Parchet, pentru că a intervenit prescripția.

Doar Parchetul General a investigat denunțurile formulate împotriva doamnei Aurelia Nicolae, care a primit clasare pentru aspectele sesizate în dosarul nr. 1328/P/2019 cu motivarea că fapta nu există. În dosarul 510/P/2018 la care a fost atașat dosarul nr. 1328/P/2019, doamna Aurelia Nicolae a fost audiată ca martor, neavând niciodată calitatea de suspect, neexistând vreo dovadă a săvârșirii vreunei infracțiuni.

Securitatea raporturilor juridice rezultând din autoritatea de lucru judecat a hotărârilor definitive este o componentă esențială a Statului de drept. O greșeală de calcul nu reprezintă în niciun caz un motiv de revizuire a hotărârilor definitive de condamnare.

Curtea de Apel București a argumentat că vreo posibilă greșeală de calcul pretins a fi comisă de către doamna expert Aurelia Nicolae ar fi avut o înrâurire dirimantă asupra soluției pronunțate în dosarul ICA. Pentru dovedirea pretinsei erori de fapt s-a precizat că se impune să se faca probe ca să constate că doamna Aurelia Nicolae a greșit prejudiciul, deși o eventuală revizuire nu ar fi putut fi admisă decât dacă doamna Aurelia Nicolae ar fi fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă și dacă fapta pentru care ar fi fost condamnată ar fi avut o înrâurire asupra cauzei.

Or, doamna Aurelia Nicolae era investigată la Parchet pentru aceleași fapte pentru care Tribunalul București strângea probe pentru anularea unei decizii definitive și nu a avut nici macar calitatea de suspect în dosarul deschis la SIIJ de către doamna procuror Adina Florea, expertul din Voiculescu păstrându-și calitatea de martor în dosarul nr.510/P/2008. Altfel spus, vreo eventuală revizuire întemeiată pe greșeala martorului nu ar fi posibilă nu pentru că ar fi intervenit prescripția penală, ci pentru ca procurorii au audiat-o ca martor și nu au găsit niciun temei să îi schimbe calitatea în suspect, neexistând vreun indiciu că doamna Aurelia Nicolae ar fi săvârșit vreo infracțiune.

Or, să consideri că în anul 2021 un expert poate fi condamnabil de plano, deși în privința respectivului expert, audiat în calitate de martor, doamna procuror Adina Florea nu a dispus nici măcar începerea urmăririi penale in personam, neexistând în prezent nicio urmă de dovadă din vreun act procesual din care să rezulte că doamna expert a comis o infracțiune, este expresia unui abuz de drept.

Revizuirea deciziei domnului Dan Voiculescu are loc în afara cadrului legii, Tribunal Bucuresti făcând probe la cererea Curții de Apel București cum că expertul ar fi greșit prejudiciul în cazul Voiculescu. Probatoriul de la Curtea de Apel București a fost administrat în același interval de timp în care Parchetul general investiga in rem acuzațiile legate de un presupus abuz săvârșit de Aurelia Nicolae la instigarea procurorului de caz, dosarul nr.1328/P/2019 fiind clasat pentru că faptele nu există. Nu există nicio dovadă de săvârșire a vreunei infracțiuni de către doamna Aurelia Nicolae, care a fost audiată doar în calitate de martor de către doamna Adina Florea în dosarul nr. 510/P/2018, atașat la dosarul 1328/P/2019. Or, martorii nu pot fi transformați în suspecți decât cu încălcarea principiului ”Nimeni nu poate contribui la propria incriminare / Nemo ad suam incriminare potest”, ce ar atrage consecințe pe tărâmul CEDO fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

Nu rezultă nicăieri din dosarul nr.125/P/2022 al PÎCCJ (Parchetul general – n.r.) că doamna Aurelia Nicolae ar fi avut vreodată calitatea de suspect la PÎCCJ, însă judecătorii Tribunalului București au imixtionat în activitatea Parchetului, derulând o investigație paralelă pe calea procedurii în revizuire, la solicitarea Curții de Apel Bucuresti, deși, în anul 2021, când Curtea de Apel București a trimis spre rejudecare revizuirea la Tribunalul Bucuresti, pentru faptele imputate de condamnatul Jean Catalin Sandu doamnei expert Aurelia Nicolae nici măcar nu intervenise prescripția pentru ca această justificare să fi putut servi legal la procedurile care au avut loc în fața Tribunalului București, pentru suspendarea executarii ordinului de recuperare a produsului infracțiunii din dosarul ICA, cifrat la peste 100 de milioane de euro.

Răsturnarea deciziei definitive din dosarul privatizării fostului Institut de Chimie Alimentară este exemplificativă pentru disoluția Statului de drept din România. Statul de drept în România este în disoluție și se impun remedii eficiente pentru intrarea în parametri legali”, a declarat judecătoarea Camelia Bogdan pentru G4media.ro.

Timeline. Cum s-a ajuns la admiterea în principiu a cererii de revizuire și la suspendarea recuperării prejudiciului

8 august 2014: Dan Voiculescu și ceilalți inculpați în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) au fost condamnați de judecătorii Curții de Apel București, Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea.

1 februarie 2019: unul dintre condamnații din dosar, Jean Cătălin Sandu, depune cerere de revizuire la Tribunalul București.

”În motivarea cererii, în esenţă, petentul a arătat că a fost condamnat în baza unui înscris fals (raport de constatare tehnico-științifică nr. 288/2007) întocmit în fals de specialistul DNA Nicolae Aurelia la instigarea procurorului de caz Eva Emilian”, potrivit motivării judecătorului Sterică Toma.

18 decembrie 2020: Tribunalul București respinge cererea de revizuire.

”În considerentele hotărârii menţionate s-a reţinut că instanţele ce au pronunţat hotărârile atacate cu revizuire nu s-au întemeiat exclusiv pe raportul de constatare, ci pe ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală, precum și în faza de cercetare judecătorească.

Drept urmare, s-a apreciat că faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu sunt de natură a conduce, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, câtă vreme aspectele invocate în susținerea cererii de revizuire nu au fost reținute că ar fi dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice”, sunt motivele respingerii de către Tribunalul București a cererii de revizuire așa cum au fost redate în motivarea judecătorului Sterică Toma.

16 aprilie 2021: Curtea de Apel București a admis apelul lui Jean Cătălin Sandu, a anulat decizia Tribunalului de respingere a cererii de revizuire și a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul București.

Completul de la CAB a fost alcătuit din judecătorii Andrei Viorel Iugan și Adina Pretoria Dumitrache, magistrații care au dispus condamnările din dosarul Colectiv, inclusiv a fostului primar Piedone.

<< S-a reţinut în considerente, în esenţă, faptul că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică menţionat (întocmit de specialista DNA Aurelian Nicoale – n.r.) a jucat un rol decisiv în raționamentul instanței de judecată, rol care nu putea fi suplinit de celelalte probe administrate în cauză.

În determinarea caracterului decisiv al probei constând în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul DNA, a reţinut instanţa de control faptul că dosarul nr. (…)/3/2012** a avut ca obiect, în principal, săvârşirea infracțiunii prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară) și infracțiunea de spălare de bani.

Or, există o legătură direct cauzală între specificul mijlocului de probă care se susține că ar fi fost obținut în urma comiterii unei infracțiuni de către procurorul de caz și natura infracțiunilor deduse judecății. Astfel, s-a arătat că în lipsa unei probe științifice cum ar fi un raport de constatare sau un raport de expertiză nu s-ar fi putut stabili dacă într-adevăr valoarea bunurilor respective a fost sau nu diminuată, împrejuare în lipsa căreia nu s-ar fi putut ajunge la condamnarea revizuentului.

Infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (subevaluarea activelor – n.r.) nu poate fi dovedită cu martori, ci este necesară o probă științifică ale cărei concluzii, eventual, să fie completate prin audierea unor martori. Același lucru este valabil și în cazul infracțiunii de spălare a banilor, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii reținută de instanță.

Se sprijină soluţia instanţei de control pe ample pasaje din hotărârea de condamnare pronunţată în apel (,, … importanța covârșitoare a raportului de constatare în pronunțarea soluției de condamnare rezultă în mod clar din chiar motivarea instanței de apel …’’, se reţine în considerente).

Având în vedere aceste împrejurări, s-a reţinut că se impune administrarea unor probe pentru a stabili în concret dacă aspectele învederate de către revizuent sunt sau nu adevărate. Deoarece raportat la data comiterii presupuselor fapte a intervenit prescripția răspunderii penale, cercetarea cazului de revizuire urmează a se realiza de către instanța de judecată. De altfel, în acest caz, revizuire poate fi formulată și dacă s-ar dovedi netemeinicia hotărârii, nefiind necesar să se ajungă la o soluție diametral opusă.

A mai reţinut instanţa de control faptul că în cazul de faţă, întrucât sesizarea organelor de urmărire penală nu ar putea fi realizată deoarece impedimentul există la momentul respectiv (a intervenit prescripția răspunderii penale) nu este necesară sesizarea în prealabil a organelor de urmărire penală, proba cazului de revizuire urmând a fi realizată în fața instanței de judecată.

De asemenea, s-a arătat că revizuentul a susţinut în cererea sa faptul că procurorul l-a instigat pe specialistul DNA să întocmească un raport de constatare fals. În opinia instanței de control judiciar, o astfel de împrejurare poate fi examinată și din perspectiva cazului prevăzut de art. (…) deoarece specialistul care întocmește o constatare este asimilat cu expertul în ceea ce privește mijlocul de probă pe care îl produce >>, se arată în motivarea judecătorului Sterică Toma cu privire la motivele pentru care Curtea de Apel București a decis rejudecarea cererii de revizuire.

24 mai 2021: cererea de revizuire ajunge din nou la Tribunalul București, în rejudecare, și în cele din urmă dosarul este repartizat judecătorului Sterică Toma.

12 februarie 2024: judecătorul Sterică Toma admite în principiu cererea de revizuire.

”Cu privire la cererea de revizuire formulată, tribunalul o va admite în principiu sub aspectul dispoziţiilor prev. de art. (…), constatând că în ceea ce priveşte raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, acestea au fost denaturate în mod deliberat de către specialistul DNA, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Cu titlu preliminar, reţine tribunalul faptul că soluţiile de condamnare a căror revizuire se solicită se întemeiază într-o măsură determinantă pe raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la acesta întocmite de specialistul DNA, acest aspect fiind stabilit în mod cert de instanţa de control judiciar”, a motivat judecătorul Sterică Toma decizia de admitere în principiu a cererii de revizuire.

24 mai 2024: judecătorul Sterică Toma dispune suspendarea executării prejudiciului din dosarul ICA.

20 august 2024: Curtea de Apel Bucureşti confirmă decizia de suspendare a recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu. Hotărârea devine definitivă.

11 septembrie 2024: termen în dosarul de revizuire aflat pe rolul Tribunalului Capitalei la judecătorul Sterică Toma

26 septembrie 2024: judecătoarea Înaltei Curți, Lia Savonea, este așteptată să se pronunțe cu privire la cererea de redeschidere a dosarului judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, al fostului procuror DNA Emilian Eva, cel care l-a anchetat pe mogulul Antenelor, și al specialistei DNA Aurelia Nicolae, cea care a întocmit raportul de stabilire a prejudiciului.

Ce a declarat specialista DNA Aurelia Nicolae la Secția Specială

În octombrie 2020, ziarul online Lumea Justiției publica fragmente din declarațiile de martor date la Secția specială de către specialista DNA Aurelia Nicolae.

Publicația susținea că singura probă în baza căreia a fost condamnat Dan Voiculescu în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare ar fi fost raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de specialista DNA Aurelia Nicolae.

”Prejudiciul, în opinia anchetatorilor DNA ar fi rezultat din faptul că Administrația Domeniilor Statului, care a vândut în august 2003 pachetul de acțiuni de la Institutul de Cercetări Alimentare (ICA) către BIOPROD SA, nu ar fi reevaluat activele institutului așa cum ar fi impus legislația în vigoare de la acel moment”, notează publicația.

<< Întreaga construcție juridică abuzivă a procurorilor de caz din „Dosarul Telepatia” a ignorat faptul că HG 403/2000 prevedea că reevaluarea activelor se putea face (adică era o opțiune), dar numai dacă rata inflației cumulată pe ultimii 3 ani consecutivi, ar fi depășit 100% >>, scria luju.ro.

Or – notează jurnaliștii luju.ro – rata inflației pe ultimii 3 ani, anterior anului 2003 nu depășea 100 %. Specialista DNA ar fi calculat rata inflației pe ultimii 4 ani astfel încât să depășească procentul de 100 %. Chiar și așa, specialista DNA ar fi notat o rată a inflației pe ultimii 4 ani de 125,8%, nu 143,65% cât ar fi trebuit.

Specialista DNA Aurelia Nicolae a fost audiată ca martor la Secția Specială pe 22 iulie 2020 și a admis că a comis o eroare materială de calcul atunci când a adunat rata inflației pentru anii anteriori anului 2003.

<< Întrebare: Cu referire punctuală la cazul ICA, care s-a privatizat în anul 2003, care consideră martora că sunt ultimii trei ani consecutivi, anteriori privatizării?

Aurelia Nicolae: “Ultimii trei ani consecutivi, analizând raportul de constatare, se raportează la: 2002 față de 2001, 2001 față de 2000 și 2000 față de 1999”.

Întrebare: Urmare a răspunsului martorei, rog să precizați cum ați concluzionat că rata cumulată a inflației pe ultimii trei ani consecutivi a fost de 125,8%?

Aurelia Nicolae: “Este consemnat într-adevar în raportul de constatare o rată cumulată a inflației pe perioada 1998-2001 de 125,8%, însă acest aspect este reținut în mod eronat, întrucât calculul se realizează prin înmulțire și prin raportare la 100, din an în an. Această eroare o explic în conditiile în care am întocmit raportul de constatare în grabă, termenele de realizare fiind scurte și aveam în același timp mai multe lucrări de realizat (…) rata inflației cumulate pe ultimii trei ani anterior privatizării este cea comunicată de Institutul National de Statistică, cea de 115,96%” >>, sunt fragmentele din declarația de martor dată de specialista DNA Aurelia Nicolae, în iulie 2020, la Secția Specială.

Pe cale de consecință, a susținut publicația luju.ro, Agenția Domeniilor Statului nu ar fi avut obligația să reevalueze activele CA atunci când a vândut institutul către o companie controlată de Dan Voiculescu, iar procurorii nu ar fi trebuit să ajungă la concluzia că mogulul a cumpărat la un preț subevaluat activele (terenurile și clădirile) Institutului de Cercetări Alimentare.

Context. Miza este anularea condamnării mogulului Antenelor, Dan Voiculescu, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare, așa cum s-a întâmplat și în cazurile Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu.

Dan Voiculescu a executat deja pedeapsa de 10 ani de detenție pentru spălare de bani (o treime, adică 3 ani, întrucât avea peste 60 de ani), însă prejudiciul de 60 de milioane de euro, plus produsul infracțiunii estimat la alte 20 de milioane de euro, nu au fost recuperate nici acum, după 10 ani de la verdictul definitiv.

Potrivit unui răspuns al ANAF către Economedia din vara lui 2021, statul a recuperat puțin peste 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro din dosarul ICA, plus produsul infracțiunii de peste 20 de milioane de euro, în total 80 de milioane de euro de recuperat de la inculpații condamnați în dosarul ICA.