EXCLUSIV Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că pregătește patru mari proiecte axate pe cercetare și tehnologii care să poziționeze România în tendințele globale din domeniu. Fiecare proiect e estimat la 150 de milioane de euro.

Proiectele sunt:

1. Obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino
2. Înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică
3. Înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT
4. Institutul pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate)

”Când le-am fundamentat, am avut această gândire orientată spre viitor. Nu va fi suficient pentru România să-și dezvolte proiectele de infrastructură de transport dacă nu face ceva din perspectiva viitorului. Altfel vom rămâne o țară cu un specific pronunțat pe consum. Trebuie să depășim acest stadiu și să ne creăm potențial de business în zonele economice cu valoare adăugată mare, mai ales că resursa umană există. Dacă acest lucru reușește, peste 10 ani discutăm de o altă Românie”, a spus Boloș în interviul pentru G4Media.ro.

Cele patru mari proiecte au fost deja prezentate premierului Orban și vor intra în circuitul de avizare ca proiecte strategice la nivel național. Urmează formalizarea finanțării din viitorul buget al UE (2021 – 2027) și demararea lor propriu-zisă.

• Fragmentul de interviu în care ministrul Marcel Boloș vorbește despre cele patru proiecte:

Rep: În afara marilor proiecte de infrastructură, există și proiecte mari de cercetare – similare cu Laserul de la Măgurele – pe care guvernul vrea să le finanțeze din fonduri UE în viitorul exercițiu financiar?
Marcel Boloș: Ne e adresată în premieră această întrebare. România are această sumă uriașă (8 miliarde euro – n.red.) pentru cercetare, specializare inteligentă, producție inteligentă. Mergând pe modelul proiectelor mari și ținând cont de faptul că, pe viitorul buget, Comisia Europeană nu mai trebuie să ne aprobe proiectele majore, am luat inițiativa unor proiecte mari, după modelul Laserului de la Măgurele, pe două componente: sănătate și tehnologie.

În ceea ce privește sănătatea, avem în vedere obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) prin implementarea proiectului la Institutul Cantacuzino. Al doilea proiect este înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică, medicina viitorului.

Rep: Ce înseamnă mai exact medicina genetică?
Marcel Boloș: Tratamentele personalizate pe pacienți. Cu ajutorul medicinei genetice și a secționării ADN-ului – nu sunt specialist, dar am reținut această idee de bază – se poate stabili tipul de tratament la care răspunde pacientul.

Rep: Unde va fi realizat acest proiect?
Marcel Boloș: Nu am pornit în jurul centrului, ci în jurul specialiștilor. Prima dată am identificat specialiștii, ca să vedem dacă avem un astfel de potențial pe medicină genetică și încercăm să-i adunăm pe toți – mulți sunt plecați afară, alții sunt chiar în România. Va exista un centru, studiem amplasamentul să vedem dacă va fi posibil în București sau zona limitrofă – important e să aibă toate dotările necesare pentru a face față tuturor solicitărilor de analize medicale de la spitale și să poată rezolva cât mai multe cazuri. Discutăm de tratamente personalizate pe tip de suferință a pacientului, ceea ce va schimba foarte mult din perspectiva și impactul asupra sănătății.

Am gândit toate aceste proiecte mari pe cercetare urmărind trendurile la nivel internațional și încercând să mergem în pas cu lumea.

Avem și componenta de tehnologii două proiecte mari. Primul e pe inteligența artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT – principalele zone țintite. Institutul de Inteligență Artificială ar încerca să rezolve partea soft pentru partea de robotică, dar și partea hard.

Rep: Va fi un institut creat de la zero?
Marcel Boloș: Da. Eu cred că, dacă va prinde viață, va putea să contribuie la diferența de dezvoltare a României față de alte state membre. Nu e suficient să dezvoltăm în continuare numai proiecte de infrastructură și să nu ne gândim la viitorul nostru. Eu cred că aceste domenii de vârf vor putea face diferența.

Al patrulea proiect e Institutul pentru Tehnologiile Viitorului. E pe componenta de nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate pentru a putea oferi rezultate ale cercetării valorificate de mediul de business.

Am creat pârghia pentru ca mediul de afaceri să se dezvolte și să avem potențial de business pe aceste domenii: într-un loc se generează rezultatele cercetării și apoi preluăm aceste rezultate și le multiplicăm în producție.

Rep: În ce stadiu sunt aceste proiecte?
Marcel Boloș: Proiectele sunt deja fundamentate și le vom introduce în următoarele ședințe de guvern. Ele, fiind proiecte de interes național, trebuie să urmeze un curs al procedurilor legale. Le fundamentăm pentru a fi incluse în Programul operațional creștere inteligentă.

Rep: Ce valoare estimată are fiecare?
Marcel Boloș: În mediu am alocat un buget de 150 de milioane de euro fără TVA, noi având 8 miliarde de euro pentru cercetare – o sumă imensă. Am plecat de la acest spațiu bugetar, să rămână de pe urma noastră aceste proiecte care ar trebui să fie de folos pentru dezvoltarea pe viitor a României.

Rep: Deci finanțarea lor nu depinde de aprobarea Comisiei Europene?
Marcel Boloș: Spre avantajul nostru, proiectele majore se mai aprobă de Comisia Europeană, ca până acum. Deciziile de finanțare se aprobă la nivel național, de autoritățile naționale. E dreptul nostru ca stat membru să luăm aceste decizii – sigur, cu respectarea strategiei naționale de cercetare, cu respectarea drumurilor procedurale.

E nevoie ca în urma acestei alocări de 8 miliarde pentru cercetare să rămână proiecte care pot genera dezvoltare pe termen lung. Sau avem varianta să pulverizăm această sumă în sute de mici proiecte care se sting după câțiva ani de asigurare a sustenabilității și rezultatul rămâne invizibil al nivelul economiei naționale.

I-am spus și domnului premier că e practic șansa noastră ca, pe de o parte, să avem viziunea de infrastructură – care este o necesitate a României – dar trebuie ușor să ne îndreptăm și spre viitor. Or, acest lucru nu-l putem face doar prin proiectele de infrastructură, ci trebuie să urmărim ce se întâmplă la nivel european. Nu o să fim noi un hub de cercetare în Europa de Est, dar dacă reușim să sprijinim economia României prin aceste treceri treptate la sectoare cu valoare adîăugată mare – e un prim pas spre dezvoltarea pe termen lung.

Rep: Care e foaia de parcurs a celor patru proiecte?
Marcel Boloș: Includerea în Programul Operațional și preluarea programului prin decizia Comisiei Europene înseamnă că am făcut pasul spre finanțare. În luna martie sper să terminăm memorandumul pentru toate cele patru proiecte mari ca să fie aprobate ca proiecte strategice la nivel național. Apoi, înființarea lor – nu contează dacă vor fi institute, centre, trebuie să fim flexibili. Sper ca de anul viitor să începem elaborarea documentațiilor tehnico-economice.

Foarte importanți sunt cercetătorii. Este mai mult decât o deschidere pentru aceste domenii de mare viitor și am încredere că cercetătorii cu am avut primele discuții pe aceste teme sunt de talie internațională.

Rep: Ați discutat deja cu Dragoș Ciuparu, noul secretar de stat pentru Cercetare?
Marcel Boloș: Este un profesionist deosebit și chiar ieri l-am abordat, spunându-i de aceste patru mari proiecte. În timp se va întâmpla transferul acestor proiecte către ei (Departamentul de Cercetare – n.red.), noi avem sarcina asigurării finanțării și a gândirii mecanismelor financiare și instituționale, astfel încât să prindă contur aceste proiecte.

Noi am urmărit acest lucru când le-am fundamentat, am avut această gândire orientată spre viitor. Nu va fi suficient pentru România să-și dezvolte proiectele de infrastructură de transport dacă nu face ceva din perspectiva viitorului. Altfel vom rămâne o țară cu un specific pronunțat pe consum. Trebuie să depășim acest stadiu și să ne creăm potențial de business în zonele economice cu valoare adăugată mare, mai ales că resursa umană există. Dacă acest lucru reușește, peste 10 ani discutăm de o altă Românie.

Foto: Marcel Boloș (InquamPhotos / Ilona Andrei)