EXCLUSIV VIDEO Ministrul Justiției, Stelian Ion, măsuri după clasarea dosarului 10 august: Voi sesiza vineri Inspecția Judiciară în cazul fostului procuror șef DIICOT / Voi cere procurorului general efectuarea unui control la Parchete/ Genul ăsta de preluare de dosare cu japca să nu se mai poată realiza

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat, joi, într-un interviu acordat G4Media.ro, că va solicita în perioada următoare, chiar în cursul zilei de vineri, procurorului general realizarea unui control la unitățile de parchet pentru a verifica cum sunt declinate sau preluate anumite dosare. Măsura vine în contextul clasării dosarului 10 august de către DIICOT, care a preluat dosarul de la Parchetul Militar.

”Vreau să am o imagine de ansamblu cu privire la toate unitățile de parchet pentru a veni în final cu niște propuneri concrete, astfel încât genul ăsta de preluare de dosare cu japca să nu se mai poată realiza”, a declarat Stelian Ion.

Ministrul Justiției a mai anunțat că va sesiza vineri Inspecția Judiciară în cazul fostului procuror șef DIICOT, Georgiana Hosu, după ce un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul București a respins cererea de redeschidere a dosarului 10 august formulată de fostul procuror-șef.

Întrebat dacă fostul procuror șef DIICOT ar trebui sancționat pentru modul cum a gestionat dosarul 10 august, ministrul justiției a declarat: ”Ar trebui măcar să se cerceteze dacă avem de-a face cu o gravă neglijență sau dacă avem de-a face cu o părere a unui magistrat, procuror, cu privire la acest dosar. Și în privința asta am în lucru o sesizare la Inspecția Judiciară pe care, cel mai probabil, o voi depune mâine, pentru a se elucida aceste aspecte și a nu exista acest dubiu”.

Vezi integral interviul cu ministrul justiției, Stelian Ion, în varianta VIDEO

• Dan Tăpălagă: Discutăm cu ministrul justiției, Stelian Ion. A venit și motivarea deciziei prin care Tribunalul București a respins redeschiderea dosarului 10 august solicitată de DIICOT. Ce se mai poate face în plan intern pentru redeschiderea dosarului?
  Stelian Ion: Partea bună este că a venit destul de repede motivarea, un lucru de apreciat. Este important că dosarul nu se oprește aici. O parte din dosar este deja disjunsă și se continuă oricum cercetarea pe acea parte.

  Dan Tăpălagă: Pe jandarmi, pe executanți. Dar pe șefi, nu.
  Stelian Ion: Pe șefi era și încă este soluția de clasare. În ce mă privește, trebuie să analizez din prisma atribuțiilor mele. Și din această perspectivă și nu în calitate de participant la protest, de persoană care a formulat o plângere penală.

  Deci, din calitate de ministru, voi sesiza zilele următoare, dacă este gata mâine lucrarea chiar mâine, voi trimite către doamna procuror general solicitarea de efectuare a unui control la unitățile de parchet pe chestiuni foarte punctuale.

  Am observat în timp niște lucruri nu tocmai în regulă, ele sunt legate de eludarea regulilor de competență: declinări la solicitare, preluări de dosare, reuniri din acestea, tot felul de astfel de acte, care de multe ori au condus fie la tergiversarea dosarelor, fie la soluții parcă dinainte dorite. Nu e normal să se ceară cu insistență de o unitate de parchet un anumit dosar. Și atunci, am atribuția asta potrivit legii să declanșez un control pe chestiuni ce țin de respectarea regulilor în ce privește activitatea procurorilor și vreau să am o imagine de ansamblu cu privire la toate unitățile de parchet pentru a veni în final cu niște propuneri concrete, astfel încât genul ăsta de preluare de dosare cu japca să nu se mai poată realiza.

  Dan Tăpălagă: Aici vă referiți la modul în care DIICOT a luat dosarul de la Parchetul Militar?
  Stelian Ion: Aș vrea să mă refer la chestiuni de ordin general, pentru că mă interesează fenomenul, nu mă interesează dosare anume. Am plecat de la această situație, în acest context este interesant de analizat la un moment dat și latura aceea legată de atragerea competenței DIICOT, care a provenit dintr-o plângere penală formulată de Jandarmerie pentru așa-zisă tentativă de lovitură de stat, soluție care a obținut o clasare. Bineînțeles, trebuie văzut acolo dacă a fost o plângere penală făcută cu bună-credință, dacă a fost o inducere în eroare a organelor judiciare. Trebuie verificate lucrurile astea.

  Dan Tăpălagă: Dar dumneavoastră, domnule ministru, prin această verificare, prin acest control, pe care spuneți că-l veți cere chiar mâine procurorului general, ce doriți să aflați mai exact, că nu mi-e clar?
  Stelian Ion: Mecanismele acestea folosite în ultima perioadă de eludarea competenței, de tragere a unui dosar de la o unitate de parchet la altă unitate de parchet într-un scop sau altul, nu întotdeauna legitim.

  Dan Tăpălagă: Adică dumneavoastră credeți că metoda asta de declinare și de luare a unor dosare se face cu scopul de a îngropa un dosar?
  Stelian Ion: Uneori cred că se face cu acest scop și, dacă ne uităm în urmă, putem vedea la marile dosare, la dosarele istorice, la dosarul Revoluției, la altele, care s-au tot plimbat, s-au perindat și la un moment dat nu a mai înțeles nimic din ele. Și atunci avem o mare problemă. Deci eu sunt convins că trebuie să lămurim aspectele acestea cât de repede se poate.

  Dan Tăpălagă: Și veți interveni legislativ în vreun fel dacă rezultă rea-credință în declinări?
  Stelian Ion: Știți, legea în general e clară. Dar se găsesc portițe, uși întredeschise așa, prin care se forțează foarte mult și atunci trebuie închise și acele uși. Deci dacă va fi concluzia că trebuie modificări legislative evident că ăsta este și scopul până la urmă. Un alt scop este și tragerea la răspundere, dacă există punctual deficiențe, abateri disciplinare, dar controlul acesta nu este de natură disciplinară, are cu totul alt obiect.

  Dan Tăpălagă: Controlul vizează toate parchetele?
  Stelian Ion: Da, toate parchetele. DIICOT, DNA, Parchet General și cele din subordine.

  Dan Tăpălagă: Dar acum victimele din Piața Victoriei se întreabă ce se mai poate face, ați ridicat acest orizont de așteptare vinerea trecută, spunând stați să vină motivarea Tribunalului și o să ne lămurim. Ei, v-ați lămurit, ce se mai poate face?
  Stelian Ion: Fiecare persoană vătămată care a formulat plângere poate citi această încheiere. Oricine cercetează lucrurile poate vedea că ordonanța de clasare nu a fost comunicată către toate persoanele vătămate, deși Codul de Procedură Penală este în acest sens.

  Dan Tăpălagă: Ați spus că din 700 de victime a ajuns doar la 16.
  Stelian Ion: 17, și aceasta este o chestiune care trebuie văzută de persoanele vătămate și de organele judiciare. Eu nu sunt aici pe post de avocatul poporului, mi-ar plăcea foarte mult să dau sfaturi și să dau soluții. Eu vin doar cu prezentarea unor realități, fiecare face după cum consideră și după cum crede că e potrivit. Este clar că în urma cercetărilor cu privire la persoanele despre care ați spus, care au interacționat direct cu protestatarii, se pot ivi probe noi din care să rezulte alte aspecte. Și probele noi, împrejurările noi, pot conduce și ele la redeschiderea dosarului cu privire la peresoanele din conducerea Jandarmeriei. O altă chestiune, plângerile, nu toate, au vizat jandarmii. Au vizat și politicieni, spre exemplu, cu privire la aceștia nu s-a dat o soluție, de niciun fel. Iarăși, este o chestiune care nu este închisă. Important este să se respecte procedura foarte clar. Ideal ar fi fost, e bine să existe reprezentanți unici care să reprezinte toate părțile. Altfel e greu să comunici către toate părțile toate actele procedurale. E îngreunată activitatea organului judiciar. Dar chiar și așa, fragmentată procedura în multe părți, numărul mare de persoane vătămate în penal, procedura trebuie respectată cu strictețe. Eu nu văd un capăt de drum aici și nu văd direct drumul către CEDO.

  Dan Tăpălagă: Unii spun domnule ministru că odată respinsă cererea de redeschidere intervine autoritatea lucrului judecat și nu se mai poate face mare lucru. Victimele, chiar dacă fac o nouă cerere, intervine autoritatea lucrului judecat, o instanță s-a pronunțat definitiv pe acest capăt de cerere, redeschiderea dosarului 10 august.
  Stelian Ion: Nu a fost o judecată pe fondul cauzei, astfel încât să intervină o autoritate de lucru judecat. Însuși Codul de Procedură Penală permite redeschiderea dosarului în împrejurările pe care vi le-am relatat.

  Dan Tăpălagă: Dacă apar probe noi.
  Stelian Ion: Dacă există probe noi, dacă se dovedește că nu existau împrejurările care să conducă la soluția de clasare la acel moment și din punct de vedere procedural unii juriști spun cu tărie că lucrurile nu se încheie aici și că poate fi răsturnată această soluție de clasare. Acuma, dacă veți întreba pe unii juriști vă vor spune ceva, dacă veți întreba pe alții probabil vă vor spune altceva. Mă refer la oameni de bună credință, care încearcă să dea o soluție. Și mie mi-au fost prezentate variante, însă părerea mea asta este, că lucrurile nu se încheie aici și că există posibilități. În orice caz, toate căile legale trebuie utilizate, dacă se dorește. Dacă cei care se consideră lezați, care sunt mulți, vor să continue activitatea aceasta sau demersul lor de a găsi adevărul și de a ajunge la liman în acest dosar.

  Dan Tăpălagă: Am văzut cu toții ordonanța de infirmare a fostului șef DIICOT, cel puțin neglijentă, cel puțin discutabilă. Ar trebui să se ia vreo măsură împotriva fostei șefe DIICOT pentru modul general în care a gestionat dosarul 10 august?
  Stelian Ion: În opinia mea, ar trebui măcar să se cerceteze dacă avem de-a face cu o gravă neglijență sau dacă avem de-a face cu o părere a unui magistrat, procuror, cu privire la acest dosar. Și în privința asta am în lucru o sesizare la Inspecția Judiciară pe care cel mai probabil o voi depune mâine, pentru a se elucida aceste aspecte și a nu exista acest dubiu.

  Dan Tăpălagă: O sesizare pe numele fostului șef DIICOT, Georgiana Hosu?
  Stelian Ion: Din încheierea judecătorului de cameră preliminară ar rezulta că această informare a soluției de clasare ar fi fost făcută într-un mod neglijent. Dacă citești cu atenție toate argumentele de acolo. Concluzia o va trage Inspecția Judiciară. Nu pot spune eu că așa s-a întâmplat cu siguranță. Inspecția Judiciară este cea care, potrivit legii, va cerceta lucrul acesta.

  Dan Tăpălagă: Bun, dar sesizarea pe care o veți face o vizează pe doamna Hosu, nu?
  Stelian Ion: Da. Am spus că așteptăm motivarea. Nu aș vrea să vorbesc de nume, nu mă interesază cum se numește persoana respectivă. Vizează procurorul ierarhic superior care a informat soluția de clasare.

  Dan Tăpălagă: E, asta e doamna Hosu, nu altcineva.
  Stelian Ion: Societatea e împărțită, e divizată în acest moment. Dar o parte a societății civile a considerat foarte bun demersul de infirmare. Era cerut lucrul ăsta. Aici trebuie analizate lucrurile, poate se va ajunge la concluzia că a fost un demers complet, bine făcut și că nu există dubii. Dar poate există o neglijență. Trebuie să fii un jurist foarte bun, cu experiență și să ai o cazuistică pentru a analiza lucrurile acestea. E greu, din punctul de vedere al unui om care nu are pregătire juridică sau al unui jurist care nu are experiență, să tragă concluzii.

  Dan Tăpălagă: Bun, sunt semne de întrebare. Faceți o sesizare la inspecție.
  Stelian Ion: Eu zic că e bine să se clarifice, într-un fel sau în altul.

  Dan Tăpălagă: Pai și atunci cum n-are președintele Klaus Iohannis nici o responsabilitate pentru închiderea dosarului din moment ce a numit o asemenea catastrofă de șef DIICOT, împotriva unui aviz negativ al CSM?
  Stelian Ion: Pentru că asta cred. Asta cred, că președintele nu are o responsabilitate în această zonă. Vine anumite propuneri de numiri. În momentul acesta nu știm dacă a existat sau nu o gravă neglijență. Faptul că se va face o sesizare înseamnă că se va cerceta acest lucru, nu înseamnă că deja avem o gravă neglijență pe masă. În al doilea rând, nu poți fi tras la răspundere pentru anunite propuneri pe care le faci, pentru că le poți face cu toată buna credință și în urma unor recomandări din partea unor oameni în care ai toată încrederea. Vă dați seama, există în lumea aceasta judiciară opinii diferite cu privire la anumiți profesioniști. Se știu între ei procurorii, se știu între ei judecătorii. Dacă îl vei întreba pe unul despre un coleg al lui va spune că e minunat, dacă îl vei întreba pe altul va spune, probabil, că este un dezastru. Președintele nu este jurist. Președintele nu are atribuții, are posibilitatea să țină cont de propunerile care i se fac și are de la lege această putere de a face numirile respective pe baza încrederii pe care o acordă.

  Dan Tăpălagă: Încă o întrebare pe dosarul 10 august este legată, dacă vreți, de procurorul care a instrumentat acest dosar, Doru Stoica, s-a dus la pensie, n-a mai putut fi verificat de Inspecția Judiciară.
  Stelian Ion: A fost verificat din cîte știu eu.
  Dan Tăpălagă: Întrebarea este dacă ar trebui interzisă pensionarea magistraților pe timpul cercetării disciplinare. Am văzut multe cazuri în care magistrații care au dat o anumită soluție controversată, cu semne de întrebare, n-au mai putut fi cercetați pentru că au plecat la pensie.
  Stelian Ion: Da. Este o chestiune sensibilă aceasta. Pare o măsură oportună pentru că s-a întâmplat de multe ori. Însă pensionarea se analizează de către CSM, nu poți să te pensionezi fără să ai un aviz de genul ăsta. În acea etapă se pot analiza lucrurile acestea, dacă există anumite elemente. Deci există și acum modalități de a împiedica pensionarea în cazul în care…

  Dan Tăpălagă: Dar în realitate nu se întâmplă.
  Stelian Ion: Uneori se întâmplă, alteori nu se întâmplă.

  Dan Tăpălagă: N-ar trebui stabilit mai clar în lege, domne, până nu ne lămurim cu cercetarea disciplinară nu pleci la pensie, că poate nu-ți mai dăm pensia aia de magistrat.
  Stelian Ion: Trebuie să analizăm lucrul acesta din toate unghiurile. Pentru că cineva căzut în dizgrația cuiva să aibă făcute multe plângeri, de rea credință. Ești magistrat de bună credință și încerci să faci lucrurile corect, dar superi pe cineva la un moment dat. Oricine poate formula sesizare la Inspecția Judiciară. Păi, în felul ăsta te țin în sesizări ani de zile și pe acest motiv nu mai poți ieși niciodată la pensie chiar dacă ai vârsta și îndeplinești toate celelalte…De asta spun, lucrurile trebuie analizate în profunzime.

  Dan Tăpălagă. Am avut o situație fericită în dosarul 10 august. Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a venit cu motivarea foarte repede. Nu a trecut mult timp de la momentul pronunțării. Ar trebui ca motivarea sentințelor să fie publicată în aceeași zi cu pronunțarea lor?
  Stelian Ion: Într-o societate ideală, într-un sistem judiciar ideal, da, așa ar fi cel mai bine. Să fie pronunțată și decizia.

  Dan Tăpălagă: Am avut un caz recent în care s-a putut.
  Stelian Ion: Uneori se poate.

  Dan Tăpălagă: Problema e că de cele mai multe ori durează luni.
  Stelian Ion: E adevărat. Discuția este una de actualitate. Vin propuneri din partea unor avocați. Există și în CSM, într-o ședință am avut o discuție de genul ăsta. Există o preocupare, și pe mine mă preocupă foarte mult.

  Dan Tăpălagă: Dar ce puteți face? Soluția? Ca momentul ăsta, între pronunțare și motivare, să fie cât m ai scurt? Toată lumea înțelege încărcătura mare din instanțe, toată lumea înțelege că unii judecători sunt sufocați, alții nu. Totuși avem problema asta, trece foarte mult timp.
  Stelian Ion: Foarte important este ca soluțiile pe care le propunem să nu fie populiste și să fie aplicabile, pentru că legea se poate modifica. Venim cu o propunere, spunem să se facă în același timp. Se publică în Monitorul Oficial, de a doua zi ar trebui să se întâmple lucrul ăsta

  În realitate nu o să se întâmple așa, o să se întâmple altceva: o să se întâmple că pronunțările înseși or să fie date după luni de zile și lumea o să aștepte o soluție luni de zile. Ideea este să acționezi la baza problemei și anume la acest volum imens de lucru pe care îl au judecătorii și procurorii și o dată realizat acest deziderat, sunt convins că se va rezolva problema termenului lung în care vin motivările sentințelor și atunci

  Dan Tăpălagă: Și aici ce soluție aveți?
  Stelian Ion: Și atunci, imediat vă spun, din acel moment, da, într-adevăr, poți veni cu o astfel de modificare legislativă, să scurtezi și mai mult sau să, efectiv să spui că motivarea trebuie făcută în același timp cu pronunțarea.

  Dan Tăpălagă: Soluția.
  Stelian Ion: Sunt foarte multe cauze care parazitează, pur și simplu, sistemul judiciar. Cauze mărunte. Am avut discuții cu judecători care au spus foarte clar că ar trebui găsite soluții alternative de soluționare a litigiilor. Ar trebui să existe anumite praguri pentru anumite dosare, anumite categorii de procese ar trebui să aibă o anumită procedură, și avem în legislație acum, dar se vede clar că nu e suficient: procedura accelerată de soluționare, unele instanțe sunt pur și simplu sufocate de sute de cereri făcute de aceeași persoană. Un singur om are sute de… e vorba de acei procesomani.

  Nu sunt mulți la număr, dar destul de mulți pentru un sistem judiciar ca al nostru. Și pur și simplu ești nevoit să întocmești dosar, să faci cheltuieli cu dosarul ăla pentru un nimic sau pentru o chestiune informă. Care nu ar trebui să fie primită, pur și simplu, ca cerere de chemare în judecată. Și se pierde foarte mult timp cu acestea. Deci din politica de taxe de timbru, din chestiuni legate – avem discuții importante, legate de faptul că durează multe dosare în care sunt analizate proiecte mari de investiții și se ratează proiecte mari de investiții din pricina acestor contestări care durează foarte mult.

  Și atunci unii spun să facem tribunale sau instanțe specializate. Asta nu este o soluție, pentru că, am verificat, oricâte tribunale specializate ai face, trebuie să vezi pe procedură cum faci. Ei, anumite filtre, anumite garanții depuse de către cei care contestă, astfel încât să nu îți permiți să oprești doar că vrei, așa, fără să ai neapărat un interes foarte clar sau fără să ai dovezi sau fără să ai dreptate, poți opri un proiect foarte mare. Deci s-au ratat multe proiecte. Și atunci sunt soluții de genul acesta și le discutăm intens acum la nivel de guvern.

  Foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

  • Notă: Interviul integral cu ministrul justiției, Stelian Ion, va fi difuzat de G4Media.ro în cursul zilei de vineri.

  Citește și

  BREAKING Motivarea judecătorului care a respins redeschiderea Dosarului 10 August: Fostul procuror șef DIICOT, Georgiana Hosu, nu a transmis instanței analiza argumentelor persoanelor vătămate care cereau redeschiderea cauzei

  Context

  Dosarul 10 august a fost deschis inițial de procurorul Bogdan Pârlog de la Secția Parchetelor Militare, care s-a autosesizat. O lună mai târziu, în septembrie 2018 Jandarmeria a sesizat DIICOT cu privire la ”acțiuni cu caracter violent, premeditat și coordonat al unor participanți, în sensul încercării de a pătrunde fără drept în incinta sediului Guvernului, în scopul schimbării ordinii de drept prin violență”. (teza PSD/ Liviu Dragnea/ Carmen Dan).

  În 28 iunie 2019, deci după un an de investigații, Secția Parchetelor Militare își declină competență către DIICOT. Cauzele au fost conexate.

  Surse juridice au declarat pentru G4Media.ro că Bogdan Licu, procuror general interimar în 2019, a dorit să scape de dosarul 10 august pentru a nu-și periclita șansele de a fi numit în funcție de conducere, prin urmare l-a pasat DIICOT.

  700 de persoane au depus sesizări penale după 10 august, din care 600 efectiv se consideră părți vătămate și au răspuns citațiilor. 289 de persoane din rândul jandarmilor au reclamat că au fost victime ale violențelor din 10 august 2018 din Piața Victoriei.

  Șefa DIICOT, Georgiana Hossu, a fost numită în funcție de președintele Klaus Iohannis, deși a primit aviz negativ de la secția de procurori a CSM. A demisionat abia după ce soțul ei a fost condamnat în primă instanță într-un dosar de corupție.

  Dan Hosu, soțul celei propuse să conducă DIICOT, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

  Radio Europa Liberă a dezvăluit că Dan Hosu este bun prieten cu colonelul Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018. Dan Hosu, fost polițist, ar fi depus la dosar o caractererizare pozitivă făcută de fostul comandant al brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei.

  Dosarul 10 august a fost preluat la DIICOT de la Parchetul Militar în iunie 2019 tocmai de către Giorgiana Hosu, pe atunci procuror-șef adjunct al instiției și l-a instrumentat împreună cu procurorul Doru Gabriel Stoica.