EXCLUSIV Modificări ciudate pe portalul Curții de Apel București în legătură cu unul dintre dosarele lui Dragnea. Dosarul a fost înregistrat ca ”anulare rezoluție Inspecția Judiciară”, dar s-a transformat ulterior în ”anulare act administrativ”. Metodă de direcționare către un anumit judecător?
Dosarul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a contestat la Curtea de Apel București decizia colegiului de conducere al Înaltei Curţi în cazul constituirii Completului de 5 judecători a fost înregistrat inițial, la data de 5 octombrie 2018 având ca obiect ”anulare rezoluție Inspecția Judiciară”. În mod evident, dosarul nu are nici o legătură cu Inspecția Judiciară, dar așa apare înregistrat dosarul cu numărul 7249/2/2018.
Dosarul ajunge astfel la judecătorul Vasile Bîcu, care o lună mai târziu, pe data de 23 noiembrie, îi dă câștig de cauză lui Liviu Dragnea și anulează decizia colegiului de conducere al Înaltei Curți. Ulterior, pe portalul Curții de Apel apare o modificare: dosarul numărul 7249 a lui Dragnea nu mai are ca obiect ”anulare rezoluție Inspecția Judiciară” ci ”anulare act administrativ”.
Potrivit unor avocați consultați de G4Media.ro, simpla modificare a obiectului acţiunii determină sistemul informatic de repartizare aleatorie ECRIS sa restrângă plaja completurilor cărora li se repartizează un dosar. Astfel, din peste 30 de completuri clasice, plaja de repartizare se restrânge la 8 completuri specializate pe anularea rezoluțiilor Inspecției Judiciare. Chiar Inspecția Judiciară a constatat că modificarea obiectului dosarului este o metodă de a direcționa un dosar.
Metoda coperta. Despre cum poate fi ocolită metoda repartizării aleatorii a vorbit un fost judecător condamnat pentru corupție, Ovidiu Puțura. Pe data de 24 octombrie 2018, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, senatorul Claudiu Manda, a afirmat că fostul secretar de stat în Ministerul Justiției Ovidiu Puțura le-a explicat membrilor comisiei metoda ”Coperta” aferentă repartizării aleatorii a dosarelor în Justiție, prin care acestea ajung la „anumite completele de judecată”.
Aceste explicații nu se refereau însă la Curtea de Apel, ci la repartizarea dosarelor la Înalta Curte.
”Ne-a explicat și cum este metoda ‘Coperta’, am pus o serie de întrebări, am reușit până la urmă să înțelegem la ce se referea când spunea despre ‘metoda coperta’ și cum se poate ca această distribuție aleatorie a dosarelor către anumite complete de judecata să ajungă exact acolo unde se dorește”, a spus Claudiu Manda, citat de Agerpres.
Traseul ciudat al dosarului lui Dragnea. Cum se transformă din ”anulare rezoluție IJ în anulare act administrativ”.
Pe data de 5 octombrie se înregistrează un prim dosar având ca obiect anulare rezolutie IJ cu nr. 7248/2/2018 care pică la completul 23 Fond
Următoarele trei dosare anulare rezoluţie IJ cu nr. 7249/2/2018, nr. 7250/2/2018 şi nr. 7251/2/2018 pică la completul 17 Fond, din care face parte judecătorul Vasile Bîcu.
A se vedea tabelul de mai jos, cu listingul înregistrărilor din 5.10.2018
În toate cele 3 dosare repartizate judecătorului Bîcu s-a fost rectificat ulterior obiectul din „anulare rezolutie IJ” în „anulare act”.
A se vedea al doilea tabel cu listingul înregistrărilor rectificate ulterior. De notat că judecătorului din completul 23 Fond nu i-a mai rectificat nimeni obiectul din ECRISS.
Ce obiect şi părţi au cele patru dosare înregistrate ca anulare inspecţie IJ conform portalului just.ro
1. Dosarul 7248/2/2018 al completului 23 Fond rămas înregistrat anulare rezolutie IJ, deşi este anulare decizie Fondul de Garantare al Asiguraților.
2. Dosarele 7249/2/2018 (Liviu Dragnea), 7250/272018 (anulare ordin salarizare) şi 7251/2/2018 (anulare decizie Fond de Garantare) rectificate din anulare rezoluţie IJ în anulare act, repartizate completului 17 Fond, adică judecătorului Vasile Bîcu.
G4media.ro a solicitat de la Consiliului Superior al Magistraturii documentele în baza cărora s-a realizat repartizarea dosarelor în cazul Dragnea, în urma soluționării unei cereri a doamnei Alina Ghica de apărare a reputației. (Vezi detalii aici)
Cum se direcționează un dosar. Inspecția Judiciară a constatat în urma unui control realizat în 2013 o serie de de vulnerabilități ale sistemului ECRIS menit să asigure repartizarea aleatorie, între care dirirjarea unui dosar către un complet agreat se poate face prin modificarea obiectului principal al dosarului. Vezi constatările Inspecției la pagina 30:
- actul de sesizare a instanţei poate fi şters sau modificat ulterior repartizării aleatorii, ceea ce face posibilă schimbarea unei cereri de chemare în judecată cu un alt document şi, prin urmare, direcţionarea unui dosar către un anumit complet;
- obiectul principal al dosarului poate fi modificat după repartizarea aleatorie. În acest mod unui dosar repartizat către un complet agreat i se poate modifica obiectul devenind un dosar direcţionat;
- termenul repartizat aleatoriu poate fi şters şi se procedează la o nouă repartizare, astfel încât există posibilitatea de a se opera mai multe ştergeri până când dosarul este distribuit completului agreat
Context. În octombrie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a contestat la Curtea de Apel Bucuresti (CAB) decizia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi (ICCJ) în cazul constituirii Completului de 5 judecători (C5) care judecă apelul împotriva sentinţei sale de condamnare la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare.
G4Media.ro a dezvăluit că procesul de la CAB a picat la judecătorul Vasile Bîcu.. În 2005, judecătorul Bîcu a fost acuzat de DNA că ar fi primit şpagă un autoturism Nissan ca să pronunţe o sentinţă favorabilă unui om de afaceri. Până la urmă, magistratul a fost achitat şi, în 2008, s-a întors în magistratură (Detalii aici ).
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) i-a dat pe 23 noiembrie 2018 câştig de cauză lui Liviu Dragnea în privinţa plângerii pe care acesta a făcut-o împotriva modului în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit componenţa completurilor de 5 judecători. Astfel, CAB a admis cererea liderului PSD şi a suspendat hotărârea Înaltei Curţi din 8 noiembrie prin care a fost stabilită noua componenţă a C5 – urilor.
Sursa Foto: Agerpres/ Silviu Matei
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
18 comentarii