EXCLUSIV Planul pentru șantierul de la Piața Unirii din centrul Bucureștiului: concomitent lucrări la Planșeul peste Dâmbovița și la Pasajul rutier, ambele clasa IV de risc / ”Constructorii sunt mobilizați să înceapă oricând aceste lucrări”

Constructorul este pregătit să înceapă lucrările în Piața Unirii, a declarat pentru G4Media directorul de dezvoltare Marius Coaje, din cadrul Primăriei Sectorului 4, autoritatea locală care și-a asumat proiectul, în parteneriat cu Primăria Municipiului București. Așa cum arată proiectul tehnic, comandat și plătit, se va interveni complet la două mari obiective de structură din Piața Unirii, planșeul Dâmboviței, și infrastructura rutieră, respectiv pasajul Unirii. Cele două elemente, deși nu sunt legate fizic între ele, au un punct de intersecție locul unde râul Dâmbovița întâlnește peretele pasajului și coboară pe sub el. Zona se poate vedea pe schema din ilustrația materialului.

Ambele obiective au ca element comun starea tehnică proastă – clasa IV, din V posibile, respectiv „stare avansată de degradare”. Proiectele tehnice și de execuție, comandate de autoritățile publice locale în februarie 2024, respectiv de către Primăria Sectorului 4, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin Administrația Străzilor, propun soluții de înlocuire la planșeu, respectiv consolidare, la pasaj.

Aceste două componente nu pot fi despărțite, întrucât scopul contractului este de consolidare și înlocuire la două mari obiective din zona Unirii cu probleme de rezistență, a arătat directorul Marius Coaje. Recent, primarul Nicușor Dan a introdus un element de noutate, după ce proiectele au fost comandate și plătite pentru ambele obiective, că nu ar vrea să oprească circulația prin pasaj care asigură fluxul rutier pe axa nord-sud.

„Aici avem o diferenţă de opinie cu primarul Sectorului 4. El ar vrea să modernizeze şi pasajul, că acolo e marea durere, dacă se interzice circulaţia prin pasaj, pentru că este tot relaţia nord-sud. Pentru că, spre deosebire de cealaltă parte din acest capac, care a fost pus în anii ’30, baza pasajului nord-sud este din anii ’80 şi el nu este aşa de afectat cum este cel din anii ’30. Eu nu vreau să întrerupem circulaţia pe pasajul din Piaţa Unirii”, a afirmat Nicuşor Dan, la începutul lunii septembrie.

Cu toate acestea, expertizele tehnice comandate de PMB arată același grad tehnic de degradare și la planșeu și la pasaj, clasa IV, chiar dacă pasajul a fost „pus în siguranță” în 2022, a fost iluminat, s-a introdus ventilație și s-au acoperit zidurile din care cădeau bucăți de beton, dar nu s-a intervenit asupra structurii de rezistență.

Reprezentantul Primăriei Sectorului 4 avertizează că dacă nu se intervine conform planului de execuție, la pasaj și planșeu în Piața Unirii, atunci nu se va duce la îndeplinire scopul contractului.

„În momentul în care vorbim noi, constructorii sunt mobilizați să înceapă oricând aceste lucrări. Dacă eu nu mă voi ține din diverse motive, independent de voința mea și a constructorului, să pot să lucrez pe aceste etape, unu, nu voi duce la îndeplinire scopul contractului pe care îl avem. Încep doar planșeul, când mai încep pasajul? Când mai încep acest pasaj? Azi, în momentul în care vorbim expertizele ne spun că amândouă sunt încadrate în aceeași clasă că au nevoie urgent de consolidare sau înlocuire. În cazul unui accident a cui e vina? Că azi răspunzător este Primăria Sectorului 4.”, a afirmat directorul Marius Coaje, într-o discuție cu G4Media, al cărei scop a fost o informare despre felul în care se va lucra în Piața Unirii.

„Nu sectorul 4 a făcut primele expertize, ci Primăria Capitalei este cea care a evidențiat cu ani în urmă problemele structurale ale acestor două obiective. Sectorul 4 este doar un instrument în ochii statului român care poate veni în sprijinul municipalității să execute aceste lucrări repede și bine. Și pornind de la aceste lucruri, Primăria Capitalei ne-a adus la cunoștință că există niște probleme aici. Am întocmit noi documentații pentru că așa ne obligă legea și care spun fix același lucru ca cele întocmite de PMB. Expertizele arată clasa IV, nesatisfăcător, la pasaj și la planșeu”, a mai spus directorul dezvoltare de la Primăria Sectorului 4, care a adăugat că „dacă PMB are vreo altă optică față de aceste proiecte acceptă pe calea dialogului inițiativa și așteptă să i se spună, pentru că „nu deținem noi adevărul absolut”.

La proiectul de înlocuire a planșeului și consolidare a planșeului sunt implicate mai multe instituții. Primăria Sectorului 4 și-a asumat partea de contract și urmărește punerea lui în aplicare, după ce a organizat licitații de proiectare și execuție. Lucrările vor fi executate de o asociere de firme alcătuită din companiile Construcții Erbașu, Concrete & Design Solutions și Bog Art, care vor subcontracta: Aquaproiect, Concelex, Ces Consulting Services, DP Proiect Instal, Prospect Drill, Invest Servicii Comerciale SRL, Drum Concept și MC General Construct Afla SRL. Proiectul este finanțat cu aproape 800 milioane de lei de către Guvernul României. Primăria Capitalei este partener al proiectului din zona Unirii prin Administrația Străzilor.

Detalii despre șantierul de la Piața Unirii și cum se va interveni

Planul intervenției în zona Unirii, realizat de constructori și asumat de Primăria Sectorului 4, este să se intervină sincronizat, în etape: o etapă la planșeu și două etape la pasaj, conform managementului traficului întocmit de specialiști și prezentat G4Media de directorul de la Primăria Sectorului 4 Marius Coaje și arhitectul-șef Dardari Yahia.

În ilustrația materialului sunt evidențiate 4 etape, care se dublează în cazul pasajului rutier. Traficul rutier va fi asigurat pe toată perioada lucrărilor la suprafață. Iar șantierul va dura conform angajamentului de execuție 2 ani. Primăria Sectorului 4 a impus constructorului să muncească în cel puțin 2 schimburi, astfel a fost prezentat și asumat graficul de lucrări.

„Patru etape la planșeu și 8 etape la pasaj. Asta în condițiile în care asigurăm circulația. Gândirea a fost să facem pe etape ca să asigurăm circulația. La pasaj asigurăm circulația la suprafață. În momentul în care se va interveni la pasajul rutier, se închide total, nu există să-l înlocuim capacul și pe jos să se circule. 24 de luni de execuție la ambele, lucrând concomitent 24 de luni.

Primăria Sectorului 4 a impus constructorului să muncească în cel puțin 2 schimburi ca să putem finaliza cât se poate mai repede. Finanțarea este obținută, dată de Ministerul Dezvoltării, și am transmis deja către finanțator prima cerere, să livreze primii bani, pe documentațiile tehnice întocmite la aceste lucrări. Deja am început, am dat startul la acest proiect când am eliberat ordinul de proiectare.”, a mai menționat Coaje.

Pentru că noile materiale de construcție permit, Pasajul Unirii, care are o problemă de înălțime din cauza căreia de-a lungul timpului s-au produs multiple accidente rutiere, va putea să fie supraînălțat.

„Noi am depus documentațiile la Primăria Municipiului București, facem toate diligențele necesare. Pasajul este într-o stare avansată de degradare. El azi arată bine, că treci prin el și vezi plase, lumini, sunt sisteme de ventilare, pare că ești mai sigur față de alte pasaje din București unde nu există nici lumină, care nu au mentenanță. Dar noi, la Pasajul Unirii, am vorbit de o punere în siguranță, respectiv să nu cadă bucăți de tencuială și de beton pe mașini și să se poată circula fără pericole imediate. Pasajul are însă pereții fisurați, nu are cote constante etc”, a mai spus directorul de la Primăria Sectorului 4.

„Noi am terminat expertiză, DALI, am făcut licitație, proiectare și execuție, am proiectul gata, am constructorul cu arma la picior să intervină într-o situația de risc. ”, a conchis el.

Santierul propriu-zis se va întinde în zona Parcului Unirii și a fântânilor. În pasajul rutier circulația va fi închisă pe toată perioada lucrărilor și se va circula, conform unui management al traficului ce va fi avizat ulterior, pe la suprafață.  

Date istorice 

În anul 1934, pentru asigurarea legăturii între arterele care converg în zona Pieţei Unirii, primăria Municipiului Bucureşti a hotărât executarea acoperirii râului Dâmboviţa cu o structură din beton armat, care să includă şi vechile poduri boltite din zidărie de piatră sau beton. 

Construcţia iniţială acoperea râul Dâmboviţa pe o lăţime de 32 m şi o lungime de 635 m de la podul Senatului (actualmente intersecţia Splaiul Independenţei cu Calea Victoriei) şi podul Şerban Vodă. Ulterior, prin construcţia străzii Magistrala Nord-Sud planşeul a fost prelungit şi dincolo de podul Şerban Vodă pe o lungime de încă 40 m. 

Acest planşeu a fost ulterior demolat cu ocazia lucrărilor la magistrala II de metrou, a construirii pasajului rutier subteran din zona Piaţa Unirii şi a sifonării râului Dâmboviţa în zona pasajului rutier. Planşeul iniţial peste râul Dâmboviţa este în cea mai mare parte a sa un pod longitudinal cu circulaţie în lungul râului, însă la intersecţia cu străzile principale el este în acelaşi timp şi un pod cu circulaţie transversală râului. Pe lângă părţile carosabile rezervate circulaţiei rutiere şi pietonale, unele zone ale planşeului au fost acoperite cu umpluturi din pământ, pe care au fost amenajate spaţii verzi sau lucrări speciale – fântâni arteziene. Grosimea straturilor rutiere pe poduri sau a umpluturii de pământ pe zona spaţiilor verzi este în medie de 50 – 60cm peste placa din beton. 

Având în vedere mediul umed în care se află structura (planşeul a fost aproape în permanenţă în contact cu apa râului ca urmare a faptului că în anumite perioade de timp planşeul a funcţionat sub presiune) stratul de acoperire a amăturilor este puternic afectat, armăturile fiind corodate. 

Pasajul subteran Unirii a fost realizat în perioada 1986 – 1987. Lungimea totală a pasajului este de 789,70 m, din care zona acoperită a pasajului este de 535,50 m, iar rampele de acces au lungimi de 127,00 m pe rampa Lipscani si de 127,20 m pe rampa Dimitrie Cantemir. Elementele geometrice ale traseului în plan, în profil longitudinal și ale sectiunii transversale, au fost impuse de construcțiile existente pe traseu la data proiectării: cele două stații de metrou Unirii 1 si Unirii 2, magazinul Unirea și râul Dâmbovita (format din casete cu apa menajera și casete cu apa curată). 

Lățimea părții carosabile, pe fiecare sens, este de 7,00 m (două benzi de circulație), iar înălțimea minimă a gabaritului în pasaj este de 3,70 m. Pe fiecare latură a părții carosabile sunt prevăzute trotuare tehnice denivelate cu lățime variabilă între 0,20 m și 0,50 m înspre pereții laterali și 0,55 m înspre stâlpii centrali. 

În vara anului 2022 au fost executate lucrări de punere în siguranță a pasajului rutier Unirii, în conformitate cu prima etapă a expertizei tehnice întocmită în luna iunie 2022. Lucrările de reparții executate conform proiectului tehnic de execuție (…) au avut scopul de a elimina riscurile imediate la care sunt supuși participantii la trafic si nu au avut rolul de a îmbunătăți capacitatea de rezistență a structurii pasajului.

Informațiile prezentate mai sus provin din rapoartele de expertiză care au încadrat cele două construcții din Piața Unirii în clasa IV, stare tehnică nesatisfăcătoare.