EXCLUSIV România ia în calcul mutarea cu ajutorul feromonilor a speciei de gândac amenințată de autostrada Sibiu – Pitești / Ministrul Fondurilor Europene propune o companie separată care să gestioneze autostrada Iași – Târgu Mureș

România ia in calcul soluția mutării de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Pitești a speciei de gândac Morimus Funereus, periclitat de lucrările de construcții, a declarat pentru G4Media.ro ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Autostrada Sibiu – Pitești

Mutarea exemplarelor de insectă potențial afectate se poate face cu ajutorul unor tehnologii bazate pe utilizarea feromonilor (substanțe chimice produse de insecte și animale, similare hormonilor), tehnologii utilizate și de Germania în situații similare, potrivit lui Boloș.

Impactul autostrăzii Sibiu Pitești asupra unor specii de insecte și animale din siturile Natura 2000 a fost sesizat de Comisia Europeană într-o scrisoare oficială transmisă în decembrie 2019. Boloș a mai declarat că România va răspunde observațiilor Comisiei până la termenul-limită din 2 februarie, o delegație din Ministerul Fondurilor Europene fiind chiar în aceste zile la Bruxelles pentru discuții pe această temă.

Autostrada Unirii (Târgu Mureș – Iași – Ungheni)

Ministrul Fondurilor Europene a declarat în interviul pentru G4Media.ro că soluția pe care o propune pentru realizarea autostrăzii Taârgu Mureș – Iași – Ungheni este crearea unei companii de proiect, o companie nouă cu sediul la Iași în care acționari să fie, pe lângă autoritățile centrale, și autoritățile locale din județele traversate de autostradă.

În ceea ce privește finanțarea Autostrăzii Unirii, Marcel Boloș a declarat că aceasta poate fi mixtă: tronsonul Tg Mureș – Tg Neamț pe fonduri europene, iar tronsonul Tg Neamț – Iași – Ungheni printr-un împrumut cu instituțiile financiare internaționale.

Autostrada Comarnic – Brașov

Întrebat despre o eventuală finanțare din fonduri europene a autostrăzii Comarnic – Brașov, Marcel Boloș a spus că privește proiectul drept unul de tip ”centură de siguranță”, ceea ce înseamnă că poate fi finanțat din bugetul de stat, dar decontat ulterior din fonduri europene.

Fragmentele relevante din interviul cu Marcel Boloș:

Rep: Autostrada Unirii, Târgu Mureș – Iași – Ungheni. Care este planul de finanțare din fonduri europene?
Marcel Boloș: Nu cred că are altă alternativă de finanțare. E un tronson de autostradă de 223 km, foarte complex din perspectiva traversării munților și a structurii solului – 47 km de rocă fragilă pe traseu care va presupune soluții specifice. Mai adăugăm și siturile Natura 2000 prin care trece.

Dacă nu se va gândi un mecanism instituțional sperat, poate fi în discuție și o companie de proiect special dedicată. Aș face-o împreună cu autoritățile locale, să fie acționari, cu sediul la Iași și aș crea perspectiva de implicare a autorităților locale. Dar este o decizie la nivel de guvern.

Rep: Ați discutat în guvern această idee?
Marcel Boloș: Nu, nu e discutată, e atributul guvernului și al premierului. Aceasta este opinia mea. În ce privește finanțarea, cred că trebuie să fie mixtă. O parte de autostrada Tg Mureș – Tg Neamț pe fonduri UE, iar tronsonul Tg Neam – Iași – Ungheni să fie realizată fie printr-un împrumut cu instituțiile finacnciare internaționale, fie prin PPP. Nu știu dacă încercările noastre de PPP de până acum sunt viabile. Luați ca exemplu Comarnic – Brașov, se discută de zeci de ani, nu știu cât de pregătiți suntem.

Rep: E fezabil să vedem Autostrada Unirii terminată până la finalul viitorului exercițiu financiar (2027)?
Marcel Boloș: Greu de spus. Trebuie terminată documentația tehnic-economică, care face un pas înainte, doi înapoi, or mersul trebuie să fie într-un singur sens. Apoi mai e hopul procedurii de achiziție publică – avem exemple nefericite ale tronsoanelor de cale ferată la care a durat 3 ani licitația. Deci dacă luăm în calcul 1-2 ani pentru licitație, apoi implementarea, ne pun într-o situație delicată față de asumarea unui dead-line.

Dar cred că această concentrare de eforturi special pentru această autostradă într-o companie de proiect e o soluție viabilă pe termen lung ca să protejăm proiectul de instabilitatea politică și schimbările de miniștri, schimbările de conduceri de companii.
Eu cred că o astfel de idee nu e de neluat în seamă. Sunt țări cu astfel de modele, Germania practică frecvent acest tip de companii de proiect. Costul ei de funcționare nu se compară cu efectele și impactul asupra dezvoltării României, vorbim de un proiect cu valori estimate între 7 și 9 miliarde de lei.

Rep: Comarnic – Brașov poate intra pe finanțare europene?
Marcel Boloș: L-am informat și pe dl premier despre alternativa pe care o avem vizavi de fondurile europene, proiectul e pe rețeaua de transport TNT Comprehensive. Chiar dacă decizia va fi de finanțare din bugetul de stat, noi îl primivim ca pe un proiect de tip centură de siguranță pe care îl putem econta ulterior din fonduri UE. Eu cred că finanțarea lui din buget, din împrumuturi e o metodă credibilă, de luat în seamă, dar să nu uităm că trebuie actualizate documentațiile tehnico – economice, valorile trebuie revizuite și pierderea de timp prin ideea de PPP face ca proiectul să se tărăgăneze fără sfârșit. E chiar amuzant, s-a făcut o documentare, proiectul se tot discută din 1968, deci o jumătate de secol.

Rep: Autostrada Sibiu – Pitești: cum rezolvați problema impactului asupra mediului?
Marcel Boloș: Era imposibil ca în cele 11 situri natura 2000 să nu fie vreuna care să stârnească curiozitatea Comisiei. Vestea bună e că noi am întocmit un draft de răspuns. Avem termen 23 februarie pentru clarificarea răspunsurilor. Colegii mei chiar acum sunt la comisie pentru o primă formă de analiză și dezbatre asupra răspunsului prezentat în draft. Cred că în curând să putem spune că problema e închisă și procesul de evaluare a finanțîării continuă.

Era imposibil pentru un astfel de proiect să nu avem astfel de situații. Să nu uităm că tot un gândac comparabil cu cel de pe Sibiu – Pitești au avut și nemții și au trebuit să mute Gara din Stuttgart ca să protejeze acea specie. Deci nu sunt probleme specifice doar României, ci sunt întâlnite pentru toate statele membre UE. Forma cea mai simplă pentru astfel de situații – gândacii sunt mutați cu ajutorul feromonilor și le asiguri protecția.

Rep: Poate fi luată în calcul soluția aceasta în România?
Marcel Boloș: Sigur că da. Nu suntem singura țară cu asemenea probleme, Germania a avut probleme cu specii de gândaci și de rozătoare, și a fost pusă în dificultate cu o șeosea de centură și cu locația gării din Stutugart. A trebuit să ia decizii care să țină cont de aceste specii periclitate.

Rep: Autostrada Comarnic – Brașov: există vreo șansă să fie realizată din fonduri europene?
Marcel Boloș: L-am informat și pe dl premier despre alternativa pe care o avem vizavi de fondurile europene, proiectul e pe rețeaua de transport TNT Comprehensive. Chiar dacă decizia va fi de finanțare din bugetul de stat, noi îl privim ca pe un proiect de tip centură de siguranță pe care îl putem deconta ulterior din fonduri UE. Eu cred că finanțarea lui din buget, din împrumuturi e o metodă credibilă, de luat în seamă, dar să nu uităm că trebuie actualizate documentațiile tehnico – economice, valorile trebuie revizuite și pierderea de timp prin ideea de PPP face ca proiectul să se tărăgăneze fără sfârșit. E chiar amuzant, s-a făcut o documentare, proiectul se tot discută din 1968, deci o jumătate de secol.

Foto: Gândacul Morimus Funereus (Sursa: Wikipedia)