EXCLUSIV România riscă să piardă miliarde de euro dacă încalcă independența Justiției. Comisia Europeană a găsit modalitatea prin care să taie fondurile europene

Derapajele anti-justiție din România și alte țări din estul Europei determină o reacție dură a principalelor state donatoare la bugetul UE. Comisia Europeană ia în calcul să propună pe 2 mai 2018 un mecanism prin care statele membre care încalcă statul de drept și independența Justiţiei să fie pedepsite prin pierderea fondurilor europene, au declarat pentru G4Media.ro mai multe surse de la Bruxelles. Mecanismul prevede legarea fondurilor UE de Justiție prin intermediul Semestrului European, un instrument – cheie în arhitectura Uniunii, aproape necunoscut marelui public. Dacă e găsită vinovată de încălcarea principiilor fundamentale ale UE, România riscă să piardă miliarde de euro. Mai multe state membre se opun acestui mecanism, iar la Bruxelles au loc negocieri dure.

• Esențial:
  Comisia Europeană vrea să transforme un instrument de politici economice (Semestrul European) într-unul care să monitorizeze Justiția în fiecare stat membru
• Recomandările din Semestrul European vor fi obligatorii pentru statele membre UE. Cine nu le va pune în practică va pierde fonduri structurale
• Practic, Bruxelles-ul își creează un instrument de pedepsire efectivă a statelor membre unde constată derapaje în Justiție
• Comisia Europeană a mai avut un plan similar, în jurul proiectului Parchetul European, dar a renunțat la el
• Unele State Membre ameninţă deja că vor ataca mecanismul la Curtea Europeană de Justiţie

Instrumentul gândit de Comisia Europeană stârneşte însă controverse puternice în rândul Statelor Membre. Diplomaţi europeni au declarat pentru G4Media.ro că îi va fi extrem de greu Bruxelles-ului să creeze un filtru coerent şi corect, care să nu ducă la derapaje.

„Acest mecanism este greu de pus la punct, cum reuşeşti să creezi un şubler care să se potrivească tuturor situaţiilor din 27 de ţări? Dacă mecanismul nu e solid, statele membre sancţionate vor da Comisia Europeană în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, procesele durează şi există riscul ca CJUE să desfiinţeze acest pachet”, a declarat pentru G4Media.ro un diplomat european.

„Metoda sancţionării de către Comisie e una perversă, ea poate avea efecte contrare dacă e folosită politic de guvernele naţionale. De exemplu, ar putea duce la creşterea euroscepticismului”, a avertizat un alt diplomat din UE.

Ce este Semestrul European

Mecanismul care prevede legarea fondurilor UE de Semestrul European este propus de țările net contributoare la bugetul UE, mai cu seama Germania, Olanda și statele nordice, iritate de faptul că fondurile UE sunt furate sau prost cheltuite în țări unde Justiția funcționează prost ori e subordonată politic. Un exemplu clar este Ungaria, țară în care rapoartele OLAF privind delapidarea a sute de milioane de euro de către apropiații premierului Viktor Orban sunt ignorate complet de Justiția aservită politic.

Semestrul European reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE, potrivit Consiliului UE. Semestrul European este unul dintre instrumentele UE din cadrul de guvernanță economică. El contribuirea la asigurarea convergenței (adică îndepărtarea diferențelor economice între statele membre) și a stabilității în UE.

În acest moment, Semestrul European țintește trei mari direcții ale politicilor economice:
– reformele structurale în economie
– politicile bugetare
– prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive

Dacă scenariul Comisiei Europene va fi adoptat, Semestrul European va avea o a patra mare țintă: sistemul de Justiție din fiecare stat membru. Va urmări două chestiuni esenţiale: independenţa sistemului de justiţie şi garantarea statului de drept.

Parchetul European

Un alt scenariu luat în calcul de Comisia Europeană a fost decuplarea de la fondurile europene a țărilor care nu participă la noul proiect privind crearea unui Parchet European care va combate frauda cu fonduri UE.

Țintele evidente ale acestui scenariu ar fi fost Polonia și Ungaria, țări care au refuzat participarea la proiectul „procurorului european” și în care politicul influențează tot mai puternic Justiția.

În cele din urmă, Comisia a abandonat această posibilitate, pentru că excludea posibilitatea că și alte state membre să fie monitorizate.

Când va fi aprobată măsura

Reprezentanții statelor net contributoare, precum și Comisia Europeană, vor ca noul mecanism să fie aprobat de Consiliul UE și Parlamentul European până la alegerile europene din primăvară anului 2019, potrivit surselor consultate de G4Media.ro.

De ce această grabă? Din mai multe motive.

În primul rând, e esențial ca mecanismul nou creat să se aplice încă de la viitorul buget multi-anual al UE, adică din 2021.

În al doilea rând, actuala structură politică a Parlamentului European permite votarea acestei propuneri. Viitorul Parlament European rezultat din alegerile din 2019 ar putea avea o componentă mult mai complicată pentru colaborarea cu Comisia Europeană. În plus, procedura greoaie de constituire a viitoarei majorități politice ar însemna o întârziere majoră pentru implementarea mecanismului propus de comisia condusă de Jean-Claude Juncker.

Mai mult: statele inițiatoare ale acestui mecanism vor să schimbe cât mai rapid actuala situație de fapt, în care Comisia Europeană are practic mâinile legate în fața derapajelor anti-Justiție din țări precum Polonia, Ungaria, România sau Malta. Liderii UE nu au creat până acum un astfel de mecanism de constrângere pentru că la momentele extinderilor succesive ale UE spre est nimeni nu a luat în calcul scenariul în care țări nou intrate în Uniune să facă pași înapoi în domenii precum Justiția.

Paradoxal, propunerea Comisiei Europene are șanse mari să fie adoptată chiar în timpul președinției românești a Consiliului UE, în prima jumătate a anului viitor.

Propunerea Comisiei va avea nevoie de majoritate simplă în Consiliul UE, acolo unde se întâlnesc miniștrii de resort din statele membre. Sursele europene citate au declarat pentru G4Media.ro că în acest moment există în Consiliul UE majoritatea necesară. Ulterior aprobării în Consiliu e nevoie de adoptarea prin vot în Parlamentul European.

Cum va funcționa

Noul sistem de monitorizare va funcționa potrivit următoarei scheme:

• Comisia Europeană va formula anual, la începutul fiecărui an, pentru fiecare stat membru, un set de recomandări în domeniul economic și în domeniul Justiției. Recomandările vor fi obligatorii.
• Recomandările vor avea puterea condiționalităților ex-ante necesare acum pentru proiectele pe fonduri europene. În acest moment, Comisia Europeană aprobă marile programe pe fonduri UE (infrastructură, resurse umane etc) doar după ce fiecare stat membru a îndeplinit aceste condiții numite „ex-ante”. Un exemplu de condiţionalitate ex-ante: România a putut să primească fonduri UE pentru infrastructură mare doar după ce a aprobat Masterplanul pentru transporturi, adică documentul strategic privind investițiile.
• Dacă un stat membru nu va lua măsurile cerute de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul UE, va întra în acțiune un mecanism complex prin care acelui stat îi va fi interzis accesul la anumite categorii de fonduri europene
• Deblocarea fondurilor UE va fi realizată doar în momentul în care respectivul stat membru va implementa recomandările Bruxelles-ului.

Reacția României

Guvernul român a respins, prin vocea ministrului de Externe , orice posibilitate că fondurile europene să fie condiționate. La 1 februarie, Teodor Meleșcanu spunea că legarea fondurilor UE de „alte elemente” ar constitui „o încălcare grosolană” a principiilor Uniunii Europene. Meleșcanu a mai spus, într-o conferință de presă comună cu omologul sau polonez, că fondurile europene sunt instrumente de creștere a convergenței țărilor membre ale UE, nu „operă de caritate”.

Temerea Bucureștiului este că dacă mecanismul va trece prin toate etapele de aprobare din complicată procedura decizională a UE, România va intra din 2020 într-un nou mecanism de monitorizare legat de Justiție, pe lângă actualul Mecanism de Colaborare și Verificare (MCV).

Chiar și cu opoziția unor țări care se simt vizate, precum Ungaria, Polonia și România, planul Comisiei Europene are șanse să între în vigoare, dat fiind că se conturează deja o majoritate atât în Consiliul UE, cât și în Parlamentul European.