G4Media.ro

EXCLUSIV “Să nu furi.” Sancționat de Consiliul Național de Etică pentru autoplagiat,…

Sursa Foto: Satmareanul.ro

EXCLUSIV “Să nu furi.” Sancționat de Consiliul Național de Etică pentru autoplagiat, preotul-decan de la o facultate de teologie a fost avansat prorector: ”Am dat dovadă de smerenie și am corectat” / Alt preot-cadru didactic a luat lucrarea de la seminar a unui student și a publicat-o cu numele lui: A invocat stresul

Marian Vîlciu, un preot-profesor universitar-conducător de doctorat-decan timp de 11 ani la Facultatea de Teologie a Universității Valahia din Târgoviște, sancționat, anul trecut, de Consiliul Național de Etică, pentru autoplagiat, a fost numit, patru luni mai târziu, prorector al instituției de învățământ superior la care predă. “Chestiunea autoplagiatului este discutabilă. Am dat dovadă de smerenie și am corectat”, a declarat preotul-profesor pentru G4Media.ro. ”Au fost niște discuții la un moment dat despre acest subiect, dar nu am știut că există o decizie a Consiliului Național de Etică”, a spus rectorul universității, conferențiarul universitar Ioan Corneliu Sălișteanu, cel care l-a numit prorector pe Vîlciu.

Pe data de 23 noiembrie 2023, plenul Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) a decis, cu 20 de voturi ”pentru”, sancționarea profesorului universitar Marian Vîlciu cu ”avertisment scris”. Cadru didactic la Facultatea de Teologie și Științele Educației a Universității Valahia din Târgoviște, al cărui decan era din 2012, Vîlciu a mai fost obligat să corecteze, prin inserarea unor erate, două lucrări publicate ”cu încălcarea normelor de bună conduită academică”.

Cazul lui Vîlciu a fost soluționat, inițial, de către Comisia de Etică din instituția de învățământ superior în care acesta activează din anul 2000, numele persoanei care a făcut sesizarea, în 2021, fiind anonimizat în documentele făcute publice de către CNECSDTI.

Această persoană a reclamat mai multe abateri de la etică în articole științifice și cărți publicate de Vîlciu. În ianuarie 2022, Comisia de Etică a soluționat speța cu o ”recomandare” privind ”reevaluarea conținutului” uneia dintre cărțile reclamate, respingând restul acuzațiilor. Prin urmare, petentul a depus contestație la CNECSDTI, care a schimbat decizia de la Târgoviște și l-a sancționat pe Vîlciu.

Consiliul a stabilit că preotul-profesor adunase într-o carte din 2016 mai multe studii publicate, anterior, în diferite reviste și avea obligația de a menționa acest lucru în bibliografia volumului, gest pe care, însă, nu l-a făcut. În timpul analizei, preotul a susținut că acesta nu este autoplagiat, ”ci doar o altă formă de a-ți putea valorifica niște cercetări și nu pot fi încadrate în nici un fel de abatere de la normele legale de publicare a unor volume, cărți ș.a.m.d.” De asemenea, Consiliul a mai stabilit abatere de autoplagiat și pentru un articol publicat de Vîlciu în 2018.

”Chestiunea autoplagiatului este discutabilă. Mi-am asumat, deși a fost o neglijență a publicației unde a apărut (colecția de studii n.r.). Am dat dovadă de smerenie și am corectat”, a spus Vîlciu pentru G4Media.ro.

La sfârșitul lunii martie 2024, noul rector al Universității Valahia, conferențiarul universitar Ioan Corneliu Sălișteanu, l-a numit pe Vîlciu, pentru un mandat de patru ani, ca prorector pentru probleme sociale și studențești. ”Carta universității nu mi-a interzis, puteți verifica acest lucru”, a afirmat preotul cu referire la sancțiunea Consiliului Național de Etică pe care, deși avea dreptul, nu a contestat-o deoarece spune că ”detest să mă judec la instanțe”.

Culmea, Vîlciu este membru al Consistoriului Eparhial din cadrul Arhiepiscopiei Târgoviștei, structură care se ocupă cu judecarea abaterilor săvârșite de preoți.

”Au fost niște discuții la un moment dat despre acest subiect, dar nu am știut că există o decizie a Consiliului Național de Etică”, a declarat rectorul universității, conferențiarul Ioan Corneliu Sălișteanu.

După ce reporterul G4Media.ro i-a indicat cum să găsească decizia Consiliului pe site-ul acestei instituții, rectorul a afirmat că ”s-a constatat că doar o parte dintre acuze s-au confirmat și par niște chestiuni din neglijență, de aceea sancțiunile nu sunt grave. Nu a primit interdicție de a ocupa o funcție publică și, de aceea, nici Departamentul Juridic, atunci când am trimis numele pentru contrasemnat, nu mi-a atras atenția asupra vreunei probleme. Propunerea mea a pornit de la faptul că am colaborat instituțional cu profesorul Vîlciu de 15 ani, întotdeauna corect.”

Marian Vîlciu nu a fost singurul preot-cadru didactic din domeniul Teologie sancționat, anul trecut, de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. Conferențiarul universitar Vasile Crețu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității București, paroh la o biserică din Capitală, a primit interdicție de a concura pentru un grad didactic superior timp de trei ani.

Decizia, luată inițial de Comisia de Etică de la Universitatea București și menținută de Consiliu în octombrie 2023, a venit după ce s-a stabilit că, în 2020, Vasile Crețu a publicat, sub semnătură proprie, în anuarul Facultății, un articol care îi parvenise, anterior, de la un student masterand drept lucrare la un seminar. De menționat că sesizarea în acest caz a fost depusă chiar de către decanul facultății, după ce acesta a aflat de incident chiar de la student.

În fața Comisiei de Etică, Crețu și-a motivat gestul invocând ”stresul în condițiile în care pentru parcursul profesional, trebuia să publice articole.” În documentele aferente cazului se menționează că, în perioada izbucnirii scandalului, Crețu își depusese dosarul de abilitare cu intenția de a deveni conducător de doctorat în domeniul Teologie.

Conform unui articol din presa bisericească, Vasile Crețu preda la acestă facultate cursul „Strategii pastorale pentru comunitățile românești din diaspora”, în 2022 a publicat volumul ”Românii în diaspora. Migrație, pastorație și educație religioasă”, iar în 2021 a câștigat grantul de cercetare „Dinamica activităților educaționale și culturale în eparhiile ortodoxe românești din diaspora. Modele de bune practici” cu perioadă de derulare 2021-2023.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

8 comentarii

  1. Faptele relatate aici explică de ce învățământul teologic românesc este foarte slab și de ce teologia românească aproape că nici nu contează în străinătate. Teologii români sunt fericiți că își umplu CV-urile cu publicații, dar ele sunt maculatură. Și dacă mergem mai departe la cauză, aceasta este arătată chiar de pr. Vasile Crețu: situația omenește imposibilă în care se află clericii-universitari: cadre didactice în subordinea Universității unde au obligații de predare și de cercetare + clerici, uneori parohi, în subordinea Arhiepiscopiei, unde îndeplinesc obligații pastorale și liturgice + membri de familie, unde au obligații aferente. Vă dați seama că din tot acest ghiveci de obligații n-are cum să iasă ceva bun. Desigur, există și complicitatea împricinaților pentru că e vorba de statut și de bani, lăcomia fiind un păcat care mai departe îl antrenează pe cel al furtului. Există excepții notabile de la această regulă, după cum situația se poate prezenta diferit de la o eparhie la alta, însă sistemul clericilor-profesori în care se cumulează atâtea obligații profesionale e profund viciat.

  2. Acești oameni fac de râs comunitatea preoților și învățământul universitar teologic.Ce să învețe studenții teologi,viitori preoți de la ei?Că este întru credința în Dumnezeu ,că e bine,că e etic să minți , să furi doar pentru scopul de a avansa pe scara socială?În primul caz era suficient ca preotul cadru universitar să ceară publicarea unei colecții cu propriile articole și studii ale sale, indicând acest lucru(dar el a dorit să pară o operă nouă), pe când secundul caz nu are nicio scuză,e furt intelectual în bună regulă.

  3. * cu propriile articole și studii

  4. Presupun că, asemănător învățământului laic, țara e plină de „universități” teologice, care mai de care mai elevate, spre îmbogățirea virtuților cucernice ale studenților prin pilde concrete și studii de caz. Necuratul nu doarme însă și se pare că face tot posibilul ca prin diferite ispite să-și asigure resursele cazanului.
    Fresca naturistă cu grozăviile prin care trec cei căzuți pare a fi fără nici un efect pedagogic asupra ”teologilor”.

  5. Nu exista niciun fel de control in aceasta casta, jici macar autocontrol de la varf. Atat de corupta este incat nici marele alb nu ii tine in frau, de aici si problemele actuale iar Legea se face ca nu vede, nici macar abuzurile sexuale

  6. Ăștia sunt problema? România a avut prim-ministri, adică șefi peste cultură și culte și peste învățământ, care au plagiat.

  7. Facultatile de teologie ortodoxa din Romania sunt o gluma proasta. Ce cercetare academica sa faci daca nu te poti exprima liber in propria lucrare? Daca nu esti lingau al propagandei ruse si daca nu folosesti un limbaj de lemn nu prea ai ce cauta pe acolo. Oricum, teologia ortodoxa este in mare parte copy paste de la catolici si ajustata la nevoile noastre. Pacat ca nu am luat si ce era bun.